EXCLUSIV/ Interviu cu Ambasadorul Olandei: "PORTUL GALAŢI ar trebui să ia exemplu de la Giurgiuleşti"

Scris de Ovidiu Amălinei

Vineri, 30 Mai 2014 00:00

* Declară Excelenţa Sa, dl.Matthijs van Bonzel, într-un interviu în exclusivitate acordat ziarului „Viaţa liberă”

Un declarat prieten al Galaţiului şi un atent observator al mediului economic gălăţean, Ambasadorul Olandei, Excelenţa Sa, dl. Matthijs van Bonzel, a avut amabilitatea de a acorda un interviu în exclusivitate ziarului „Viaţa liberă”. Ce îi motivează pe investitorii olandezi, care sunt punctele tari, dar şi punctele slabe ale mediului de afaceri gălăţean, care sunt aşteptările faţă de autorităţile publice - se numără printre subiectele abordate în cadrul acestui interviu.

- Cât de numeroase sunt investiţiile olandeze în România şi care este principalul motor al acestor afaceri?

- În prezent, avem în România peste 4.000 de companii olandeze sau româno-olandeze. Şi se pare că s-a obţinut o formulă puternică combinând calităţile olandezilor cu cele ale românilor. E o formulă care cred că poate deveni chiar mai puternică, pentru că sunt multe lucruri în România pe care Olanda nu le are, dar pe de altă parte şi lucruri pe care România încă nu le are şi pot fi adăugate din Olanda. Combinând aceste elemente putem, împreună, obţine afaceri ce se pot dovedi competitive chiar şi la nivel internaţional.

- Olanda este ţara cu cele mai mari investiţii străine din România. De ce oamenii de afaceri olandezi sunt mai deschişi faţă de noi decât, poate, întreprinzătorii din alte ţări?

- Economia Olandei este prin definiţie o economie deschisă, iar antreprenorii olandezi au fost adesea pionieri şi deschizători de drumuri. Le place să meargă, să vadă, să caute oportunităţi şi „în afară”; ceea ce este logic pentru noi până la urmă, pentru că Olanda nu este o ţară foarte mare, nu oferă un spaţiu de dezvoltare suficient de larg, aşa că se întâmplă frecvent ca persoane cu iniţiativă să caute oportunităţi de afaceri în afara ţării. Dacă găsesc un loc care să le placă şi au sentimentul că acolo se poate valorifica o idee de afaceri, atunci vor investi. De asemenea, sunt şi multe companii străine, din SUA sau ţări din Asia, de exemplu, care îşi stabilesc „cartierul general” în Olanda, iar de acolo privesc în jur, spre pieţele europene. Aşa că multe investiţii din Olanda pot fi, de fapt, investiţii americane via Olanda. Şi aceasta este, de asemenea, o caracteristică a unei economii moderne. Într-o astfel de economie, fiecare ţară, fiecare companie, fiecare oraş, fiecare port se află cumva într-o competiţie cu ceilalţi. Şi fiecare trebuie să devină cât mai bun şi să caute performanţa.

- Ce-au găsit aceşti întreprinzători cel mai interesant în România în general, în Galaţi în particular?

- În România sunt multe feluri în care poţi să clădeşti o companie. Poţi să pui, de exemplu, bazele unei companii în Cluj, care are, comparativ cu alte zone, anumite avantaje ca poziţionare faţă de pieţele europene. Dar poţi opta pentru industria maritimă, iar Galaţiul este o variantă foarte atractivă din acest punct de vedere. Galaţiul combină Dunărea, facilităţile de acces la Marea Neagră, deschiderea spre Ucraina, R.Moldova, Turcia şi spre ţări chiar mai îndepărtate. Dar, mai presus de toate, Galaţiul are o lungă şi valoroasă tradiţie în domeniul construcţiilor navale. Şi cred că Galaţiul ar putea avea un viitor foarte bun, valorificându-şi poziţia, tradiţia şi companiile private atrase aici din întreaga Europă.

- Ce aşteptări au investitorii olandezi de la autorităţile publice din Galaţi?

- Aşteaptă din partea autorităţilor locale, a autorităţilor publice, să înţeleagă ce înseamnă cu adevărat afacerile şi mediul privat. Afacerile private sunt viitorul economiei şi cred, până la urmă, că autorităţile locale din Galaţi înţeleg acest lucru foarte bine. Această combinaţie, între autorităţile care înţeleg menirea mediului de afaceri şi companiile care găsesc dorinţa de a fi aici, va avea un rezultat fericit şi pentru autorităţi, pentru că ele vor fi răsplătite prin taxele şi impozitele plătite în schimbul serviciilor publice, iar autorităţile vor vedea şi mai bine că mediul privat este cheia pentru a dezvolta oraşul sau regiunea.

- Ce puncte tari, ce puncte slabe are mediul de afaceri din Galaţi?

- Galaţiul cred că şi-a arătat deja nişte puncte foarte puternice. Acesta este şi motivul pentru care o companie precum Damen, de exemplu, a venit în Galaţi. Dar sunt şi multe alte companii olandeze care au urmat Damenul (Den Breejen, Alewijnse Marine, Eeekels, DMT Design, Helmers etc. - n.r.). Şi odată ce au fost aici, aceste companii au văzut punctele forte nu numai ale Galaţiului şi ale relaţiei cu Damen, dar au privit în jur şi au găsit noi pieţe, au dezvoltat noi afaceri, folosind oportunităţile pe care le-au găsit aici. Dar ceea ce trebuie să se dezvolte în Galaţi şi care acum este un punct slab este infrastructura. Infrastructura rutieră este destul de slabă, porturile ar putea, de asemenea, să fie mai bine dezvoltate. Recent, am fost în zonă cu dl senator Mircea Geoană, de la autorităţile centrale (în calitate de Înalt Reprezentant al Guvernului pentru promovarea proiectelor economice strategice - n.r.), pentru a studia oportunităţile din regiune şi i-am arătat, de partea cealaltă, în Republica Moldova, portul Giurgiuleşti, care este rezultatul unei investiţii olandeze, cu un management performant. I-am arătat ce se poate dezvolta într-un asemenea loc! Galaţiul poate fi inspirat de astfel de exemple! Şi cred că am văzut o atitudine pozitivă a autorităţilor, dar şi a oamenilor din Galaţi, a inginerilor, a persoanelor care lucrează în aceste sectoare cu potenţial. Sunt oportunităţi bune aici, la Galaţi, de aceea sunt mândru că şi afacerile olandeze sunt aici.

- Aderarea României la spaţiul Schengen este importantă pentru mediul de afaceri. Ce se mai întâmplă cu această problemă?

- Punctul nostru de vedere este că, deşi România a devenit un membru al UE, nu a finalizat îndeplinirea tuturor condiţiilor de accedere. Este o listă de lucruri pe care România trebuia să le facă/să le îndeplinească începând cu 2007 şi la care şi acum încă se mai lucrează. Iar această listă trebuie să fie implementată în totalitate. Vorbim de lucruri foarte importante şi pentru afaceri. Sau, poate, în mod special pentru afaceri! Legea trebuie să modernă şi clară, fie că vorbim de partea de drept civil sau de partea de drept penal. Apoi, Justiţia trebuie să fie profesionistă, să nu poată fi coruptă şi să fie rapidă în soluţionarea cazurilor. Deci, dacă un business are o problemă, el să poată căpăta cu rapiditate şi eficienţă un răspuns corect din partea Justiţiei, astfel încât să-şi poată continua activitatea în condiţii normale. Şi un ultim lucru, Guvernul trebuie să lupte împotriva corupţiei. Dacă Guvernul devine mai eficient, mai transparent, mai puţin corupt, atunci şi afacerile vor fi mai „fericite” şi atrase în a investi mai mult. Prin urmare, aceste cerinţe necesare pentru a fi în UE - de care, de altfel, România ştia când a devenit membru - sunt elemente-cheie. Acum, parlamentul nostru a spus: OK, România vrea să se integreze mai departe în Schengen, foarte bine, dar nu ar fi mai înţelept să se implementeze mai întâi punctele pe care a promis că le va implementa în momentul în care a devenit membru al UE? „First things first” („Să începem cu începutul/cu lucrurile fundamentale” - n.r.). Să finalizăm mai întâi integrarea României în UE pe punctele Justiţiei şi apoi vom putea face următorii paşi, spre o integrare în zona Schengen.

Citeste si:

Ambasadorul Olandei, IMPRESIONAT de noul sediu al companiei din Galați, DMT Design

Campania VL „Ei ţin Galaţiul în viaţă!”: Şantierul Naval Damen plăteşte anual taxe de 20 milioane de lei 

GALERIE FOTO / Inginerie fără frontiere la Galaţi. De la iahturi de lux la fregate pentru marina militară