* În ciuda secetei grave ce s-a abătut asupra judeţului, la Galaţi s-au irigat până acum doar 6.620 ha din cele 118.000 ha amenajate * „Buba” e la organizaţiile de utilizatori de apă pentru irigaţii, care nu cer apă de la ANIF * Sunt informaţii că unele dintre aceste organizaţii sunt controlate de „băieţi deştepţi” specializaţi în „păpat” banii statului * Statul a plătit anul trecut 220 de miliarde de lei pentru repararea sistemului din judeţul Galaţi, dar se pare că banii au fost, în parte, deturnaţi *
Fraţilor, e jale! Seceta a devenit cumplită în judeţului Galaţi. Sunt zone unde nu a mai plouat niciun strop de patru luni de zile (cu excepţia ploilor, insuficiente, de la sfârşitul săptămânii trecute), iar pe toată suprafaţa judeţului există un deficit important de umiditate în sol. Specialiştii sunt de părere că situaţia poate fi salvată doar irigând masiv pe toate cele 118.398 ha amenajate. Asta în teorie. Pentru că în practică s-au irigat, până vineri, numai 6.620 de hectare. Infim! Dar să vedem cum stăm şi care sunt cauzele acestei situaţii dezastruoase.
De la Şendreni la Tecuci nu irigă nimeni!
Pare incredibil, dar potrivit datelor furnizate de Sucursala Teritorială Moldova Sud (cu sediul la Galaţi) a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF), doar cinci la sută din suprafaţa amenjată pentru irigaţii este udată în acest moment. Cum spunem ceva mai înainte, 6.620 de hectare.
Au cerut apă şi o folosesc doar două organizaţii de utilizatori de apă (OUAI) din sistemul Galaţi Nord şi zece din sistemul Galaţi Sud (din 60). Iată-le, cu suprafeţele udate: Tecuci - 240 ha, Nicoreşti - 270 ha, Vânători - 1.000 ha, Şendreni - 1.100 ha, Lupele - 400 ha, Cudalbi - 600 ha, Dunărea - 800 ha, Bădălan - 1.200 ha, Chineja 1 şi 2 - 300 ha, Brateş - 400 ha şi Braniştea - 300 ha. Restul se fac că plouă!
Practic, de la Şendreni şi pănă la Tecuci, cale de 50 de kilometri, nu se udă niciun metru pătrat, deşi seceta este crâncenă, iar OUAI-urile din zonă au primit subvenţii consistente pentru a repara sistemul de pe 40.000 de hectare.
Cât înseamnă asta în bani? Să socotim: 1,4 milioane lei pe hectar pentru reparaţii şi 310 mii lei pe hectar pentru pază. Înmulţit cu 40.000 de hectare, rezultă 68,4 miliarde de lei vechi, care nu-şi justifică în niciun fel cheltuirea. Asta doar pe zona menţionată, pentru că la nivelul întregului judeţ s-au „păpat” 220 de miliarde!
„Băieţii deştepţi” de la irigaţii
Gurile rele (cărora ne vine să le dăm crezare, că prea se porivesc lucrurile) spun că în OUAI-uri s-au infiltrat „băieţii deştepţi”, al căror scop este jefuirea banului public. Poate tocmai de aceea, ar fi cazul ca instituţiile abilitate - în special Curtea de Conturi - să facă o verificare serioasă a deconturilor şi a modului cum acestea corespund cu situaţia din teren. Dar nu ca-n anii trecuţi, ci aşa cum scrie la carte.
Evident, nu va fi simplu, pentru mulţi dintre cei care a băgat mâna până la cot în banul public au protecţie de la unii politicieni. Iar dacă responsabilii din teritoriu nu pun repede mâna la treabă este posibil să fie luaţi de tăvălugul pornit de la Bucureşti. Căci, la Guvern este pe cale să izbucnească un imens scandal legat de gestionarea frauduloasă a fondurilor pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii.
Un sistem de subvenţii de râsul curcilor!
Extrem de controversat este şi sistemul de subvenţionare al apei pentru irigaţii. Potrivit deciziei Ministerului Agriculturii, plata este unică: 700 de lei hectarul irigat. Problema este că se creează discrepanţe uriaşe între fermieri, pentru că apa nu costă la fel peste tot.
Să luăm ca exemplu judeţul Galaţi, ca să fie simplu de înţeles. Fermierii din balta Brateşului (SPP 1, 2, 3) plătesc între 24,21 şi 24,61 de lei noi pe mia de metri cubi, în vreme ce fermierii din zona Cudalbi-Costache Negri trebuie să achite de aproape 20 de ori mai mult pentru aceeaşi cantitate de apă, adică până la 500 de lei pe 1.000 de metri cubi. Însă subvenţia plătită de stat pe hectar este egală pentru ambele zone, ceea ce înseamnă că „în baltă” nu se pot cheltui banii alocaţi (ajung pentru 20 de udări!), iar în nord şi centru de-abia se pot face două udări.
Este un sistem injust, făcut parcă pentru a-i favoriza pe cei care au terenurile în zona de luncă (terenuri provenite de la fostele IAS-uri şi intrate în posesia marilor arendaşi). De aceea, nu credem că este o simplă întâmplare!
Explicaţie foto: Dacă nu se irigă urgent, e jale mare
