* Dobânzile şi garanţiile prea mari au devenit piedici greu de depăşit de către mulţi dintre agenţii economici * Volumul creditelor accesate de firmele gălăţene a scăzut anul trecut cu 300 milioane de lei
Lipsa unor instrumente care să permită relansarea procesului investiţional în zona Galaţiului, fie că vorbim de măsuri luate la nivelul administraţiei publice, fie la nivelul politicilor financiare derulate de instituţiile de credit, generează probleme tot mai mari la nivelul companiilor în ceea ce priveşte asigurarea resurselor necesare finanţării afacerilor, avertizează reprezentaţii patronatelor.
"În esenţă, din partea administraţiei publice, fie că ne referim la cea locală sau la cea naţională, întreprinderile îşi doresc asigurarea unui mediu de afaceri favorabil şi prietenos, adică a un cadrul legal stabil şi predictibil, bazat în principal pe reducerea birocraţiei şi a sarcinii fiscale, dar şi iniţierea unor programe speciale dedicate dezvoltării IMM-urilor. Din partea instituţiilor financiare, întreprinderile ar dori mai multă flexibilitate în susţinerea afacerilor, la costuri rezonabile", ne-a declarat Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
La nivelul firmelor gălăţene, se face simţit un proces de decapitalizare, un indicator în acest sens fiind scăderea drastică pe parcursul anului trecut a volumului împrumuturilor accesate de către companii. La sfârşitul anului trecut, valoarea creditelor atrase de agenţii economici gălăţeni era de doar 1.765 milioane de lei, în scădere cu aproape 304 milioane de lei faţă de anul precedent. Discrepanţa este şi mai mare dacă ţinem cont de faptul că, în 2012, volumul creditelor acordate agenţilor economici era de peste 2.265 milioane de euro, cu 500 milioane de lei mai puţin decât în prezent.
Trendul negativ privind accesarea creditelor este confirmat şi la nivelul BNR.
"În cazul companiilor care nu au în prezent credite contractate de la instituţiile financiare, nivelul dobânzilor, cerinţele privind colateralul şi lipsa transparenţei instituţiei sunt considerate principalele probleme în accesarea finanţării bancare şi/sau de la IFN. (…) Companiile care au aplicat pentru un credit, li s-a aprobat, dar au refuzat să îl contracteze din cauza costurilor sau a altor condiţii nefavorabile, au indicat ca principale dificultăţi în accesarea de finanţare: cerinţele privind garanţia, nivelul ridicat al dobânzilor/ comisioanelor şi lipsa de transparenţă a instituţiei financiare (în proporţii de aproximativ 80 la sută din total companiilor care au aplicat pentru fiecare). În cazul companiilor care au aplicat pentru un credit în perioada de referinţă, dar nu au primit aprobare, principalele dificultăţi pentru accesarea finanţării au fost considerate cerinţele privind garanţia, nivelul ridicat al dobânzilor/ comisioanelor (în proporţii de 59, respectiv, 58 la sută din total companiilor care au aplicat)", se precizează în ultimul Raport privind finanţarea companiilor realizat de BNR.
Evoluţii pe categorii de credite
Dacă, per ansamblu, se înregistrează o contracţie severă a volumului împrumuturilor, trebuie remarcat însă că evoluţia, pe categorii de credite, a fost divergentă. Astfel, dacă în cazul creditelor în moneda naţională volumul împrumuturilor contractate de firmele gălăţene a crescut pe parcursul anului trecut de la 849,4 milioane de lei la 1.044,5 milioane de lei, creditele în valută au cunoscut o scădere abruptă, de la 1.219,3 milioane de lei la 720,5 milioane de lei.
Această reorientare poate fi pusă pe seama percepţiei asupra unor posibile evoluţii (ne)favorabile privind rata dobânzii, la anumite categorii de credite, acest lucru fiind confirmat şi de studiile BNR. Mai exact, se constată o îmbunătăţire a distribuţiei şi percepţiei asupra costurilor în lei.
În acelaşi timp, banca centrală subliniază fragilitatea companiilor în faţa unor eventuale variaţii a ratei dobânzii la creditele contractate: "Companiile cu credite în monedă naţională se finanţează în special la costuri de sub 5 la sută (22 la sută), între 5 şi 7 la sută (24 la sută) şi între 9 şi 11 la sută (23 la sută). Majoritatea companiilor cu credite în euro indică o rată medie a dobânzii între 3 şi 5 la sută (37 la sută dintre companiile cu credite în euro) şi între 5 şi 7 la sută (25 la sută). Capacitatea companiilor de a face faţă unor evoluţii nefavorabile privind rata dobânzii este însă scăzută, indiferent de moneda de acordare, peste o treime din companii indicând că ar fi afectate chiar şi de o majorare marginală a ratei dobânzii, atât la lei, cât şi la euro (de până la 1 punct procentual)."
Resursele proprii, baza investiţiilor
În condiţiile în care creditarea rămâne destul de problematică la nivelul companiilor, un fenomen remarcat atât la nivelul patronatelor, cât şi de BNR este acela că firmele au tendinţa de a se orienta mai mult spre metodele de finanţare internă. "Dincolo de dobânzile în sine, unii dintre agenţii economici au amintiri foarte neplăcute despre modul în care unele bănci au reacţionat după izbucnirea crizei economice. Costurile au crescut, garanţiile solicitate depăşeau cu mult posibilităţile sau valoarea creditelor, s-a ajuns într-un fel de spirală a neîncrederii, iar unii agenţi economici pur şi simplu se tem să intre într-o relaţie cu băncile mai mult decât este strict necesar. Investiţiile se fac cel mai adesea doar în limita resurselor interne, prin reinvestirea profitului sau chiar vânzarea unor active, iar această limitare financiară limitează până la urmă şi ritmul de derulare a unor alte proiecte de investiţii", a explicat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Potrivit studiilor BNR, majoritatea companiilor au declarat că intenţionează să îşi menţină sau să îşi reducă gradul de îndatorare bancară: 58 la sută dintre firme nu ar lua un credit în lei şi 62 la sută dintre firme nu ar lua un credit în euro, indiferent de cost. De asemenea, o parte importantă dintre firmele interesate de contractarea unui credit bancar au arătat că ar face asta doar la o rată a dobânzii foarte scăzută (între 0,1 la sută şi 3 la sută atât pentru credite în lei, cât şi pentru credite în euro).
La nivelul agenţilor gălăţeni, această prudenţă se manifestă mai ales printr-o tendinţă de creştere a rezervelor, în ideea că ele vor putea înlocui, în caz de necesitate, apelarea la credite. Astfel, disponibilităţile la vedere şi depozitele la termen sau rambursabile după notificare deţinute de agenţii economici gălăţeni a fost anul trecut într-o uşoară creştere, respectiv 36,1 milioane de lei, până la valoarea de 998,5 milioane de lei. Aceste sume sunt, însă, insuficiente faţă de nevoile investiţionale reale, iar reprezentanţii patronatelor atrag atenţia că, fără îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare, relansarea economică, mai ales în zone defavorizate precum cea a Galaţiului, va fi foarte greoaie.
Propuneri ale patronatelor
Cum poate fi crescut accesul la finanţare
Printre soluţiile de îmbunătăţire a accesului la finanţare al IMM-urlor propuse de patronate se numără înfiinţarea unei bănci speciale dedicate IMM-urilor sau a programelor speciale de creditare a micilor întreprinzători. De asemenea, patroanatele susţin dezvoltarea fondurilor de microgranturi şi microcredite dedicate IMM-urilor, care să încurajeze spiritul antreprenorial. Nu în ultimul rând, Patronatul IMM-urilor Galaţi consideră că ar fi utilă instruirea, după modelul francez, a mediatorului de credite pentru IMM-uri, la nivelul fiecărui judeţ, care să asigure: creşterea creditării IMM-urilor, oferirea de soluţii întreprinderilor, în special sectorului IMM, pentru a obţine finanţări de la bănci şi sesizarea Guvernului în cazul apariţiei unor probleme nerezolvate majore", a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
Model standard
Fonduri speciale, pe categorii de întreprinderi
O soluţie pentru stimularea finanţării întreprinderilor ar fi operaţionalizarea fondurilor speciale pentru IMM-uri, similare cu cele din UE, consideră Patronatul IMM-urilor Galaţi. Se au în vedere fonduri de "seed-capital" pentru sprijinirea înfiinţării de noi microîntreprinderi de către tineri; fonduri de microgranturi şi microcredite pentru dezvoltarea meşteşugurilor şi serviciilor în mediul rural; fonduri cu capital de risc pentru finanţarea IMM-urilor/ start-upurilor inovative şi a proiectelor din industriile de vârf, alimentate cel puţin parţial din fondurile europene şi cele de la bugetul statului. De asemenea, patronatele solicită publicarea în mod centralizat şi actualizarea permanentă a informaţiilor privind toate programele şi măsurile de susţinere aplicabile IMM-urilor, inclusiv cele finanţate din fonduri structurale, pentru a asigura acces facil la informaţii privind conţinutul, condiţiile, procedurile, termenele şi celelalte aspecte importante privind fiecare măsură în parte.
CITEŞTE ŞI: Aproape 3.000 de FIRME GĂLĂŢENE se află în INSOLVENŢĂ
