Sutele de gălăţeni care locuiesc în case sau blocuri cu bulină roşie au toate motivele să fie supăraţi foc pe stat! Noua lege a asigurărilor, 191/2015, nu le mai permite oamenilor să îşi încheie niciun fel de poliţă de asigurare: nici de stat, nici privată.
Mai exact, dacă până acum oamenii care deţin locuinţe în clădiri cu bulină roşie nu se puteau asigura împotriva nenorocirilor mari care le-ar fi putut afecta casa, adică a cutremurelor, a alunecărilor de teren şi a inundaţiilor, de acum nu se mai pot păzi - prin intermediul asigurării locuinţei - nici măcar împotriva scurgerilor de apă din apartamentele vecinilor, a incendiilor, a furturilor din locuinţă sau a altor asemenea probleme.
Legea 195/2015 a fost elaborată pentru a-i motiva pe români să-şi încheie poliţe obligatorii. Din păcate, pe oamenii care locuiesc în locuinţele cu bulină roşie, încadrate în gradul I de risc seismic, i-a uitat cu totul. Sau, mai exact, i-a lăsat la mâna primăriilor, care ar trebui să consolideze bună parte din aceste clădirile, în ritm alert. Or, aşa ceva, evident, nu se întâmplă, din cauză că nu sunt fonduri.
Ori îţi faci poliţă obligatorie, ori nu-ţi mai faci deloc
Legea 191/2015 stipulează că proprietarul de locuinţă trebuie musai să îşi încheie o poliţă obligatorie de asigurare a casei - care să-l pună la adăpost de plata avariilor în caz de cutremur, inundaţie sau alunecare de teren - pentru a-şi putea încheia şi o asigurare privată. Prin aceasta din urmă, omul s-ar păzi de alte daune, cum ar fi incendiul sau infiltraţiile din apartamentele vecinilor. Or, cine locuieşte în clădire cu bulină roşie, încadrată în gradul I de rism seismic, nu-şi poate face asigurarea obligatorie decât în anumite condiţii, a căror îndeplinire nu ţine direct de cetăţean.
Mai exact, locatarul şi-ar putea face asigurare numai după ce imobilul a fost consolidat. Însă, o asemenea consolidare nu şi-o poate face locatarul, cu betoniera şi mistria. E nevoie de studiile unui inginer, de un proiect, de utilaje şi de mulţi, mulţi bani, pentru a consolida un imobil.
Cu alte cuvinte - în afara situaţiei în care proprietarul e putred de bogat şi poate să-şi permită consolidarea - realizarea unor astfel de lucrări ţine de Primărie. Iar cum municipalitatea se mişcă în ritm de melc atunci când vine vorba despre consolidări, locatarii din blocurile cu bulină roşie au tot dreptul să se simtă lăsaţi în voia sorţii, cu toate că sunt şi ei plătitori de taxe şi impozite. Doar că sunt mult mai ghinionişti...
Cine este afectat
Avem, în oraş, peste 60 de case şi blocuri cu bulină roşie, care indică risc ridicat de avarie, în caz de cutremur. Potrivit expertizelor Primăriei, există blocuri încadrate în gradul I de risc seismic în Micro 19, dar şi pe strada Domnească. Sunt şi case încadrate în acelaşi grad de risc seismic, pe mai multe străzi, cum ar fi: Domnească, Brăilei, Nicolae Bălcescu, Al. I. Cuza, Dogăriei, Eroilor, Ştiinţei, Română, Eminescu, dar şi pe alte străzi din zona Pieţei Centrale. Sunt câteva sute de gălăţeni care au probleme fie pentru că deţin aceste imobile şi n-au bani să le repare, fie pentru să sunt nevoiţi chiar să locuiască în ele.
De ce crede statul că era nevoie de lege
Încă din 2008, statul încearcă să-i convingă pe români să-şi asigure locuinţele. Din nefericire, prea mare succes n-a avut nici până în ziua de astăzi. Mai exact, potrivit datelor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), erau încheiate la începutul acestei luni 1.506.117 poliţe obligatorii. Cu alte cuvinte, puţin peste 17 la sută din locuinţe erau asigurate.
Cel mai mare procent de locuinţe asigurate (peste 35 la sută) s-au raportat în Bucureşti, Timiş (peste 29 la sută) şi Braşov (peste 24 la sută). Cele mai mic grad de asigurare s-a raportat în Gorj (puţin peste şapte la sută), Botoşani şi Sălaj, cu puţin peste opt la sută. În Galaţi, doar puţin peste 20 la sută din imobile sunt protejate printr-o poliţă obligatorie.
Judeţul nostru este însă în topul celor care au încasat despăgubiri, cu 284.723 lei plătiţi de firmele de asigurări proprietarilor ale căroir locuinţe au suferit daune. Mai mult decât la noi s-a încasat în Vrancea (312.495 lei) şi în Vâlcea (236.807 lei).
Foto-arhivă "Viaţa liberă"
