Comunităţile gălăţene în care creşterea peştelui ar trebui să aducă bogăţie luptă cu sărăcia lucie * Nici legile şi nici piaţa nu-i încurajează pe investitori * Din punct de vedere economic, lunca Prutului e dezolantă
DHM Printing and Consulting, o societate bucureşteană, a dat recent publicităţii un studiu privitor la situaţia economică a comunelor gălăţene riverane râului Prut şi a perspectivelor de dezvoltare a pisciculturii, în bazinul inferior al râului. Ceea ce au descoperit bucureştenii în zona noastră - adică ceea ce noi, oamenii locului, ştiam de ani buni - este că gălăţenii care trăiesc pe malul Prutului sunt, în majoritate, săraci lipiţi. Opt Opt sunt comunele gălăţene de pe malul Prutului: Tuluceşti, Frumuşiţa, Folteşti, Măstăcani, Vlădeşti, Oancea, Suceveni şi Cavadineşti. Studiul DHM Printing vorbeşte despre o populaţie totală a acestor comune care ajunge la 30.343 de oameni, dintre care doar 1.016 oameni sunt salariaţi şi doar vreo 1.900 sunt şomeri înregistraţi, de lungă durată. În rest, peste 13.500 de oameni trăiesc într-o zonă gri. Sunt săraci, cu toţii, cei care iau ajutor social şi cei care nu. Poate că unii dintre ei ar munci, dar nu au unde…
Cât despre şansele să facem, în curând piscicultură de performanţă, la scară mare… abia dacă mai merită să aducem vorba. De ani buni, în lunca Prutului, o singură societate face acvacultură, la Oancea. În rest, nimic. Nici oamenii de afaceri nu găsesc oportunităţi să investească, nici pescarii profesionişti nu au căi să se dezvolte. Doar câteva primării de comune - cum ar fi cele de la Tuluceşti şi Frumuşiţa - au accesat bani prin Programul Operaţional de Pescuit pentru a organiza festivaluri pescăreşti, pentru a construi baze de pescuit de agrement sau pensiuni turistice şi pieţe de peşte. Dar nicio fermă piscicolă nouă nu s-a înfiinţat, cu scopul de a prospera, de a crea locuri de muncă şi de a aduce peşte proaspăt şi ieftin pe mesele gălăţenilor.
Opt comune, fiecare cu năpasta ei
Studiul pe care l-a realizat DHM Printing s-a făcut cu mai bine de două treimi din bani (adică 117.000 lei din valoarea totală de 156.000 lei a proiectului) obţinuţi din Programul Operaţional de Pescuit prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Pescăreşti „Prut-Dunăre” Galaţi. Concluziile privind mediul economic? Iată-le pe fiecare comună riverană Prutului, în parte.
Tuluceşti. Comuna are 7.753 de locuitori, potrivit datelor de la cel mai recent recensământ. Vreo 5.000 de oameni sunt buni de muncă. Dar în comună sunt înregistrate doar 49 de societăţi. Cea mai mare dintre ele a comunicat că are 39 de angajaţi. Cele mai mici societăţi - vreo 20 la număr - au raporat că nu au nici măcar un angajat. Peste 200 sunt şomeri înregistraţi şi cam tot atâţia figurează ca angajaţi. Ar fi, deci, peste 4.000 de oameni care n-au ajuns la vârsta pensionării şi care ar putea munci. Dar unde? Profilul de activitate al celor mai multe dintre societăţi: de la agricultură la construcţii, vânzări de decoraţiuni şi mâncare, metalurgie şi foraje. Nu există însă nicio societate care să pescuiască industrial sau să crească peşte şi să facă bani din asta.
Frumuşiţa. În comuna cu 5.553 de locuitori sunt înregistraţi vreo 3.600 de oameni încă apţi de muncă. Vreo 300 dintre aceştia sunt salariaţi. Încă vreo 350 dintre ei sunt şomeri de lungă durată. În rest, fiecare se descurcă aşa cum poate. Potrivit studiului DHM Printing, sunt înregistrate pe raza comunei circa 40 de societăţi comerciale. Se face agricultură performantă, se face până şi ceva comerţ cu deşeuri, se lucrează în construcţii, sunt deschise baruri şi restaurante, ba chiar există şi un coafor. Nu s-a raportat însă existenţa niciunei societaţi care să fi reuşit să facă profit din piscicultură. Primăria comunei a fost singura care a accesat bani din Programul Operaţional de Pescuit, pentru a crea o bază de pescuit de agrement şi o piaţă de peşte. Dar producţie de peşte n-are cum face primăria…
Folteşti. Trăiesc aici 3.356 de persoane, potrivit celor mai recente date statistice. Peste 2.100 sunt oameni apţi de muncă, dar mai puţin de o sută erau angajaţi, la începutul acestui an. Mediul economic din comună e la pământ. Sunt înregistrate 22 de societăţi, cele mai multe ocupându-se de agricultură şi construcţii. Cea mai prosperă societate -potrivit studiului DHM Printing - are şapte angajaţi, în vreme ce şapte dintre cele 22 de firme raportează că nu au nici măcar unul. Nu există nicio societate care să se ocupe de pescuit sau acvacultură.
Măstăcani. Comuna are o populaţie de 5.094 de locuitori, dintre care 3.226 ar fi buni de muncă. Număr de oameni angajaţi: sub 150. Numărul societăţilor înregistrate este de doar 13. Dintre acestea, în afara societăţilor agricole, cea mai mare ar fi un bar cu doi oameni pe statele de plată. Sunt, deci, şi aici mulţi oameni care ar vrea un loc de muncă. Dar n-au unde se duce. Cât despre investiţii în piscicultură, nici nu poate fi vorba.
Vlădeşti. Sunt înregistrate opt societăţi comerciale, iar cea mai mare, care este un bar, ar avea cinci angajaţi. Asta, în condiţiile în care în Vlădeşti trăiesc 2.196 de oameni, dintre care 1.247 sunt buni de muncă. Există aici ceva perspective pentru balta Vlădeşti - pe vremuri, una dintre cele mai mari exploataţii piscicole ale regiunii - dar sunt foarte vagi. Dar măcar există încă nişte oameni care se luptă pentru ea şi nişte agricultori gălăţeni care încă mai bagă bani în piscicultură.
Oancea. Comuna e mică, având doar 1.434 de locuitori, dintre care peste jumătate ar fi apţi să muncească, din punct de vedere al grupei de vârstă în care sunt încadraţi. Dintre cele nouă societăţi comerciale înregistrate pe raza comunei, cea mai mare este Singama SRL. E singura societate de pe malul gălăţean al Prutului înregistrată ca exploataţie piscicolă în ape dulci şi care raportează un număr mediu de 12 angajaţi. Celelalte societăţi înregistrate în comună au domenii de activitate care ţin de agricultură, pregătirea terenurilor, transport şi comerţ şi au maximum patru angajaţi.
Suceveni. Trăiesc aici 1.842 de persoane, dintre care 1.030 ar putea munci. Circa 70 de persoane sunt angajate. Restul n-au însă unde să muncească, din cauză că doar nouă societăţi sunt înregistrate în comună. E vorba de magazine, firme cu profil agricol sau de prestare de servicii. Cel mai mare angajator, în afara societăţilor agricole, raportează patru angajaţi, potrivit DHM Printing.
Cavadineşti. Comuna are 3.115 locuitori, dintre care 1.774 apţi de muncă. Loc să te angajezi? Ioc! Sunt zece societăţi locale care raportează că au pe statele de plată 58 de salariaţi. De altfel, numărul total al locuitorilor care sunt salariaţi, potrivit studiului DHM Printing, ajunge la doar 170. Alţii circa 280 sunt şomeri înregistraţi. Restul: fiecare face rost de bani aşa cum poate. Nicio firmă din Cavadineşti nu face bani din peşte şi nici nu există o astfel de perspectivă la nivel local.
