Partenerul potenţialilor cultivatori de sfeclă din Galaţi – Agrana România SA – revine în zona Moldovei cu intenţii serioase de extindere. Vorbim despre o creştere consistentă a suprafeţelor cultivate, care până la anul vor trebui să ajungă, pe regiunea Moldovei, la circa 9.000 de hectare. Or, spune directorul de materie primă al societăţii, Mihai Dimitriu, Galaţiul are un rol important în creşterea acestei suprafeţe, dat fiind faptul că atât în Lunca Siretului, cât şi în Lunca Prutului se poate iriga, iar în Brăila posibilităţile de a extinde cultura sunt limitate, momentan.
Sfecla de zahăr este o cultură tehnică, mai dificilă din punct de vedere al tehnologiei agricole şi care are nevoie de irigaţii irigată. Este, însă, cea mai bine subvenţionată cultură agricolă în România, după tutun.
„Până în 2017, avem o cotă de zahăr, care limitează producţiile. O ştiu toţi cei care au luat în calcul cultura de sfeclă. Dar chiar şi în condiţiile existenţei acestei cote, pentru a-i putea sprijini pe fermierii care cultivă sfeclă, s-a hotărât ca plata la tona de sfeclă să fie de 29 de euro, atât pentru cantităţile produse în limitele cotei, cât şi pentru cantităţile produse suplimentar. Asigurăm, de asemenea, recoltatul, în condiţiile în care preţul combinelor cu care se lucrează la sfeclă este mai ridicat. Fermierul nu va plăti nici încărcatul sfeclei şi nici transportul până la fabrica de la Roman, aceste cheltuieli fiind suportate de Agrana”, a precizat Mihai Dimitriu.
Atractiv, mai spune directorul de materie primă al Agrana România SA, este că subvenţia la sfeclă va creşte, astfel încât, cu tot cu plăţile pe suprafaţă, un cultivator gălăţean de sfeclă va ajunge să încaseze aproape 800 de euro pe hectar.
După ce luase avânt, cultura sfeclei de zahăr s-a restrâns drastic, în judeţul Galaţi, în anii din urmă. De unde câmpurile cultivate cu sfeclă ajunseseră să se întindă pe 584 hectare, în 2013, în cursul acestui an doar doi fermieri gălăţeni din zona Tecuci-Cosmeşti mai cultivau, împreună, 48 hectare de sfeclă. Este vorba despre Iacob Antal şi Ionuţ Gherghe.
Din 2016, însă, se pare că perspectiva cultivării sfeclei se redeschide pentru toţi fermierii care pot iriga şi acceptă provocarea unei culturi tehnice.
