Ce FIRME GĂLĂŢENE vor intra primele sub papucul FISCAL al Constanţei. IATĂ LISTA

Ce FIRME GĂLĂŢENE vor intra primele sub papucul FISCAL al Constanţei. IATĂ LISTA
Evaluaţi acest articol
(21 voturi)

* Pe lista primelor 233 de firme ce ar urma să fie subordonate Administraţiei pentru Contribuabili Mijlocii din Constanţa se numără cele mai performante companii din industrie, construcţii, IT&C, naval şi portuar, dar şi societăţi ale CL Galaţi! * Apa caldă şi căldura gălăţenilor, cu control fiscal de la Constanţa!


La nivelul judeţului Galaţi a fost deja întocmită o listă de companii ce vor intra sub controlul Administraţiei pentru Contribuabili Mijlocii ce ar urma să funcţioneze cu sediul la Constanţa. Într-o primă etapă este vorba, potrivit unor informaţii din cadrul Ministerului Finanţelor, de 233 de companii, chiar dacă, teoretic, potrivit evidenţelor ANAF pe 2015, la nivelul judeţului Galaţi ar fi vorba, în total, de aproximativ 430 de întreprinderi mijlocii.

După cum v-am relatat într-o apariţie online anterioară, această structură a fost înfiinţată în urma unui ordin al preşedintelui ANAF, Gelu Diaconu, „cu dedicaţie” pentru Constanţa, în urma căruia, de facto, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi a fost ciuntită şi redusă, ca activitate, la nivelul judeţului Galaţi, doar la gestionarea întreprinderilor mici şi micro, marii contribuabili fiind deja sub administrarea structurilor centrale ale ANAF. PENTRU DETALII, CLICK AICI

Potrivit Patronatului IMM-urilor Galaţi, miza aceste „amputări” a DGRFP Galaţi, caz unic în ţară - în celelalte regiuni sediul Administraţiei Contribuabililor Mijlocii fiind în aceeaşi localitate în care îşi are sediul şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice -, este ca, în final, structurile fiscale, dar şi structurile vamale din Regiunea Sud-Est să fie cu totul mutate la Constanţa, chiar dacă acolo îşi are deja sediul Direcţia Regională Antifraudă şi s-ar încălca unul dintre principiile care au stat, în 2013, la baza reorganizării ANAF.

„Acesta este rezultatul lobby-ului puternic şi a presiunilor politice făcute de Constanţa, pentru că ei nu s-au împăcat niciodată cu gândul că sediul DGRFP la nivelul Regiunii Sud-Est a fost stabilit, în 2013, la reorganizarea ANAF, la Galaţi. Iar această manevră a fost posibilă şi graţie indiferenţei şi imobilităţii reprezentanţilor Galaţiului – parlamentari, administraţie publică, instituţii reprezentative. Amputarea DGRFP Galaţi nu înseamnă altceva decât o amplificare a birocraţiei pentru firmele gălăţene, practic vor fi nevoite, aproape pentru orice hârtie, să bată drumului până la Constanţa”, declara Preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

Potrivit surselor din cadrul Ministerului Finanţelor, din primul lot de 233 de companii ce urmează a trece în subordinea fiscului constănţean se numără, practic, cele mai performante IMM-uri gălăţene, indiferent de domeniul de activitate. Din domeniul industriei, de exemplu, Constanţa va administra fiscal companii puternice, precum Criomec, Staer, INTFOR, Butan Grup, Company Med, City Gaz, Lacon Electronic. Un pluton puternic este cel format din firmele din domeniul construcţiilor sau ingineriei navale, fie că vorbim de Eekels, Den Breejen Romania, ICEPRONAV, Ship Design Group, Nasdis sau Heinen & Hopman. Şi activitatea portuară a Galaţiului va intra sub directul control fiscal al Constanţei, cu companii precum Romportmet, Port Bazinul Nou, Metaltrade Internaţional, dar şi o parte din firmele din grupul NAVROM. Dar pe lista contribuabililor mijlocii care vor fi subordonaţi Constanţei se numără chiar şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi!
Constanţa va lua caimacul financiar-fiscal şi în domeniul IT&C (Selir, Wind River Systems, Agress Business Company), agricol (Agrimat Matca, Agrogal, Condor, Almera International, Agromec Corod, Livada Şerbăneşti), construcţii (Arcada, Citadina 98, Dedal Bahamat, Katy SRL, ICMRS SA) sau confecţiilor (Cozamin, Adina SRL). Dar lista rămâne deschisă şi nu lipsesc surprizele nici pentru municipalitatea gălăţeană. De exemplu, Administraţia Pieţelor şi Gospodărire Urbană, societăţi subordonate Primăriei şi Consiliului Local Galaţi, vor răspunde pe viitor din punct de vedere fiscal în faţa Constanţei. Dar, mai mult de atât, tot în „curtea” fiscală a Constanţei vor fi şi cele două societăţi de care depinde căldura şi apa caldă a Galaţiului, respectiv Apaterm şi Electrocentrale!

Potrivit Patronatului IMM-urilor Galaţi, subordonarea fiscală a companiilor echivalează, practic, cu o retrogradare economică şi administrativă a Galaţiului, fapt ce va afecta şi mai mult activitatea mediului de afaceri. Patronatele vor aborda acest subiect şi la nivelul Federaţiei Patronatelor din Regiunea Sud-Est şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), urmând ca modul în care a fost „reorganizat” ANAF în defavoarea Galaţiului să fie contestat şi în cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul Ministerului Finanţelor şi în Comitetul Economico-Social. În ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii Galaţiului în structurile de decizie de la nivel local, regional sau central, poate că, măcar acum, în al 12-lea ceas se vor trezi din letargie, înainte ca Galaţiul să ajungă doar o anexă la cheremul Constanţei.

Cum se face clasificarea IMM-urilor

Conform art. 4 din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, IMM-urile se clasifică, în funcţie de numărul mediu anual de salariaţi şi de cifra de afaceri anuala neta sau de activele totale pe care le deţin, în următoarele categorii:

a) microîntreprinderi - au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de pană la 2 milioane euro, echivalent în lei;
b) întreprinderi mici - au intre 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;
c) întreprinderi mijlocii - au între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.
Întreprinderile gălăţene specificate la punctul „c)” ar urma să intre în subordinea Administraţiei Contribuabili Mijlocii ce se va înfiinţa la Constanţa.

Lista completă a primului lot de companii gălăţene care ar urma să intre în subordinea Administraţiei pentru Contribuabili Mijlocii ce va funcţiona la Constanţa poate fi consultată AICI (CLICK PENTRU DETALII)

Citit 10692 ori Ultima modificare Vineri, 15 Ianuarie 2016 00:51

2 comentarii

  • postat de diego
    Joi, 14 Ianuarie 2016 10:27
    89.137.231.***
    Multumim din inima alesilor nostri, care au facut ,,nimic" pentru Galati dar mai cersesc un mandat.Daca nu pentru populatie macar din mandrie ar fi trebuit sa faca ceva. Sa stai atatia ani in Parlament si Galatiul sa fie lasat mereu la urma. Este o rusine.Sunt niste incompetenti .
    0
    15
    Raportează
  • postat de Marius Stanica
    Joi, 14 Ianuarie 2016 08:55
    213.218.53.***
    Unde este aeroportul comun Galati - Braila care sa lege "a doua mare aglomerare urbana din Romania" de U.E. si restul lumii ??!?!
    Unde este macar proiectul ??!?!


    STIRE de azi:


    "Lucrările la aeroportul internaţional Braşov-Ghimbav vor continua în acest an cu fonduri dintr-un credit bancar în valoare de cinci milioane de euro, a declarat miercuri, după şedinţa de plen a forului judeţean, vicepreşedintele Claudiu Coman.

    'Există fonduri pentru a continua lucrările la aeroport şi ne dorim să le facem în acest an. Începem cu studiul de fezabilitate care trebuie reactualizat, cu exproprieri în zona râului Besălcin pentru ca reprezentanţii SEGA să facă lucrările de amenajare şi desecare, în valoare de un milion de euro, care sunt prevăzute în proiect. De asemenea, am dat avizul companiei Electrica pentru executarea celor două staţii de transformare pentru aeroport şi a fost aprobat studiul de obstaculare de care are nevoie Transelectrica pentru lucrările din zona aeroportului. După ce vom face transferul terenului din domeniul public al statului în administrarea Consiliului Judeţean vom începe licitaţia pentru suprafeţele de mişcare', a afirmat Claudiu Coman.

    Potrivit vicepreşedintelui Claudiu Coman, deocamdată nu se pot executa nici un fel de lucrări pentru că au apărut probleme în ceea ce priveşte transferul terenului. Legea 297/2015, privind trecerea suprafaţei de 200 de ha din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov în administrarea Consiliului Judeţean a fost promulgată la sfârşitul lunii noiembrie 2015. Predarea terenului trebuia să se facă în termen de 30 de zile, însă nu s-a realizat. De asemenea, s-a constatat că datele topografice ale parcelelor nu mai corespund cu situaţia din teren, după cum a afirmat Coman.

    Referitor la această problemă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean a afirmat că în anul 2009, când s-a făcut pentru prima dată transferul de teren din domeniul public al statului în administrarea Consiliului Judeţean pentru o perioadă de cinci ani, termen în care trebuia construit aeroportul, legea de la vremea respectivă permitea transferul de teren din domeniul public în domeniul privat.

    'Este vorba despre o suprafaţă de 59,3 ha care se află în domeniul privat. Pentru ca situaţia să revină la normal am aprobat miercuri, în şedinţa de plen, trecerea înapoi în domeniul public a acestei suprafeţe urmând ca împreună cu Prefectura să vedem cum putem corela anexa respectivă, cel mai probabil printr-o Hotărâre de Guvern. Problemele trebuie rezolvate, nu vom da înapoi şi vom face corectura din punct de vedere cadastral. Pe vechea lege noi suntem intabulaţi, deţinem proprietatea asupra terenului. Pe noua lege, cea de anul trecut, a apărut această mică încurcătură, dar cred că împreună cu Prefectura vom găsi soluţiile, iar luna viitoare să finalizăm documentaţia şi să o trimitem la Bucureşti', a dat asigurări sursa citată.

    Vicepreşedintele Claudiu Coman a mai precizat că în cursul anului trecut a avut discuţii cu trei investitori interesaţi de viitorul aeroport, dar deocamdată se aşteaptă rezolvarea problemelor apărute în privinţa terenului.

    În prezent, la viitorul aeroport internaţional Braşov-Ghimbav este construită doar pista, în lungime de 2.850 de metri şi 45 de metri lăţime, care a fost inaugurată în toamna anului 2014. AGERPRES"
    0
    16
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.