* „Toţi contribuabilii mijlocii vor avea la dispoziţie aceleaşi servicii sau facilităţi în vederea îndeplinirii obligaţiilor declarative şi de plată”, dă asigurări directorul general al DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici * Serviciile on-line vor fi preponderente, dar pentru anumite acte va fi nevoie de un reprezentant fiscal, iar în cazuri extreme se pot depune petiţii
Reorganizarea activităţii de administrare fiscală a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi şi înfiinţarea Administraţiei pentru contribuabili mijlocii cu sediul la Constanţa nu trebuie să stârnească îngrijorarea IMM-urilor, pentru că procesele respective nu vor avea efecte negative nici în derularea serviciilor fiscale asigurate întreprinderilor gălăţene, nici în modul de repartizare a sumelor defalcate de TVA şi a impozitului pe venit în vederea echilibrării bugetelor locale, susţine directorul general al DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici.
După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, ca urmare a HG 816/30.09.2015, prin excepţie faţă de celelalte regiuni din ţară, Administraţia pentru contribuabili mijlocii va funcţiona în municipiul Constanţa, fapt ce, în opinia patronatelor gălăţene, va duce atât „la ciuntirea”, de facto, a DGRFP Galaţi şi la diminuarea importanţei economico-administrative a Galaţiului la nivel Regiunii Sud-Est, cât şi la creşterea birocraţiei pentru IMM-uri, cu efecte negative pentru mediul de afaceri.
Cum vor funcţiona serviciile fiscale
Potrivit informaţiilor transmise de DGRFP Galaţi, Administraţia pentru contribuabili mijlocii ce va funcţiona la Constanţa va deservi, de la 1 februarie, 1.505 agenţi economici, comparativ cu 2.349 înregistraţi la sfârşitul anului 2015.
„În fapt, ca şi până acum, toţi contribuabilii mijlocii vor avea la dispoziţie aceleaşi servicii sau facilităţi în vederea îndeplinirii obligaţiilor declarative şi de plată”, a precizat directorul DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici. Iată, pe scurt, şi care ar fi aceste servicii fiscale.
Depunerea declaraţiilor fiscale:
- Obligaţia fiscală actuală de a depune declaraţii fiscale poate fi îndeplinită şi ulterior reorganizării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă, prin portalul e-guvernare.ro (100, 101, 104, 106, 112, 120, 130, 180, 205, 300, 301, 390, 392, 393, 394, 399, 401, 402, 403, 710, Situaţii financiare anuale/Raportări anuale etc.).
- Cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru persoanele impozabile stabilite în România, Formular 318, se completează în format electronic şi se înaintează, pe cale electronică, organului fiscal competent din România, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
- În cazul declaraţiilor de înregistrare fiscală iniţiale sau ulterioare (de menţiuni), acestea pot fi depuse la registratura organului fiscal competent sau se comunică prin poştă, cu confirmare de primire.
Alte servicii:
- Cererea de eliberare a certificatului de cazier fiscal se depune la orice organ fiscal competent în eliberarea certificatului de cazier fiscal, personal sau de reprezentantul legal/împuternicit indiferent de domiciliul contribuabilului, de către reprezentantul legal al acestora sau prin reprezentant pe baza de mandat întocmit conform legii, indiferent de domiciliul fiscal al contribuabilului. Eliberarea certificatului de cazier fiscal se face de îndată de către organul fiscal competent în eliberarea certificatului de cazier fiscal, indiferent de domiciliul fiscal al contribuabilului.
- Contribuabilii pot beneficia de îndrumare şi asistenţă acordate de către organele fiscale, prin e-mail, prin intermediul formularului pentru asistenţă electronic pus la dispoziţie pe portalul ANAF la adresa https://www.anaf.ro/arondare/. În cazul în care contribuabilii sunt nemulţumiţi de modul de acordare a asistenţei sau de comportamentul unui funcţionar fiscal, aceştia pot să transmită un mesaj completând formularul de petiţii de pe portalul ANAF la adresa https://www.anaf.ro/Sesizari/.
- În continuare, contribuabilii interesaţi pot să obţină informaţii publice despre un anumit agent economic transmiţând un mesaj text prin SMS care să conţină codul de identificare fiscală al societăţii respective, la numărul 1300. Contribuabilul va primi SMS de răspuns prin intermediul operatorilor de telefonie mobilă, cu următoarele date disponibile: codul de identificare fiscal, denumirea agentului economic, înregistrat/neînregistrat în scopuri de taxă pe valoare adăugată, starea de inactivitate fiscală a agentului economic, aplicarea sistemului de taxă pe valoare adăugată la încasare.
- Cererile contribuabililor pot fi depuse la registratura organului fiscal competent sau se comunică prin poştă, cu confirmare de primire, iar transmiterea soluţionărilor acestora se poate face prin poştă, cu confirmare de primire.
Cum se împart banii din taxe
Referitor la modul de stabilire, alocare a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi din impozitul pe venit, precum şi a beneficiarilor (unităţi administrativ-teritoriale) de drept, DGRFP Galaţi precizează că, în conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2016, nr. 339 din 18 decembrie 2015, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi din cota de 18,5 la sută din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale se repartizează prin decizie a directorului general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice/şefului administraţiei judeţene a finanţelor publice.
Calculul acestor sume are la bază impozitul pe venit mediu pe locuitor, care este obţinut din datele declarate de agenţii economici pe fiecare punct de lucru înregistrat fiscal, astfel încât nu contează cărui organ fiscal este arondat contribuabilul, ci unde este situat sediul secundar înregistrat fiscal.
În foto, directorul general al DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici
„Mai simplu, banii colectaţi de la contribuabilii mijlocii care au puncte de lucru sau sedii secundare pe raza judeţului Galaţi, de exemplu, reprezentând sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi din impozitul pe venit vor ajunge în situaţia dată tot în bugetul local al UAT-urilor pe raza cărora sunt înregistraţi agenţii economici respectivi, şi nu în bugetul altor UAT-uri din cadrul regiunii, arbitrar alese. Trebuie să precizez că proiectele de infrastructură şi dezvoltare locală sau regională nu vor fi afectate de această reorganizare sau de deciziile colegilor noştri de la Constanţa din cadrul noi Administraţii pentru contribuabili mijlocii”, a explicat directorul general al DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici.
Şi totuşi, cui foloseşte?
Fără îndoială, precizările conducerii DGRFP Galaţi sunt binevenite, rămâne, totuşi, întrebarea de ce, din toate cele opt regiuni de dezvoltare, numai în cazul DGRFP Galaţi sediul Administraţiei contribuabili mijlocii nu este în aceeaşi localitate în care este şi sediul direcţiei generale regionale şi cui foloseşte, până la urmă, această ruptură.
După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, organizaţiile patronale pun această mişcare pe seama presiunilor politice şi lobbyului făcut de Constanţa pe lângă factorii de decizie de la Bucureşti şi i-au acuzat pe responsabilii politici sau din administraţia publică locală ai Galaţiului că „au dormit în papuci”, iar prin starea lor de letargie şi indiferenţă au permis consumarea unui precedent care deschide calea ca, în final, întreaga direcţie generală de finanţe să fie preluată de Constanţa. Referitor la aceste aspecte, conducerea DGRFP Galaţi s-a ferit să se lanseze în aprecieri.
„Sunt sigur că decizia conducerii ANAF de a alege judeţul Constanţa ca locaţie a Administraţiei pentru contribuabili mijlocii a avut la bază criterii la fel de obiective ca în anul 2013, când s-a stabilit ca Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice să fie la Galaţi“, a declarat, totuşi, Eugen Ciorici, director general al DGRFP Galaţi.
Vă reamintim că, în 2013, odată cu reorganizarea ANAF, pentru asigurarea unui echilibru administrativ, în Regiunea de Sud-Est, sediul Direcţiei Regionale Antifraudă a fost fixat la Constanţa, iar sediul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) a fost fixat la Galaţi. Iată însă că, în prezent, Constanţa absoarbe deja şi o bună parte din activitatea administraţiei fiscale.
Întâmplător sau nu, Galaţiul rămâne „o excepţie” nu numai în ceea ce priveşte structurile fiscale, ci, din păcate, şi în ceea ce priveşte derularea proiectelor de infrastructură, în coerenţa administrativă, în politicile de atragere a investiţiilor şi, în general, în tot ceea ce priveşte revigorarea atât de necesară a mediului economico-social local.
