Localitate mică, fabrică mare, dar tot mai rămâne loc pe piaţă * Afacerile dezvoltate în zeci de ani de muncă aduc acum bani frumoşi * Unde nu mai e loc pentru conserve, se poate produce borş sau preparate şi semipreparate din carne
N-au tecucenii industrie, dar bani din producţie tot ştiu să facă, de vreme ce trăiesc şi în oraşul cu puţin peste 30.000 de locuitori oameni care au businessul în sânge. Potenţial există, Tecuciul fiind amplasat în al treilea bazin legumicol ca mărime din ţară. Aşa că atât investitorii locali, cât şi cei străini au speculat, în primul rând, acest avantaj. S-au dezvoltat însă şi multe alte afaceri care nu depind de legume. Am menţiona aici, printre altele, o fabrică de borş şi una de produse din carne.
Per total, tecucenii au avut un 2015 bun pentru afaceri, după cum reiese din datele pe care le-au comunicat firmele către Finanţe. Au crescut faţă de anul precedent, chiar dacă nu cu foarte mult. Cum se face că într-un oraş atât de mic se pot face mulţi bani? Ni se pare nouă că printre motoarele care ţin Tecuciul în viaţă este şi firea ceva mai combativă a întreprinzătorilor locali. De exemplu, parte dintre micii producători simt mereu că se află în concurenţă directă şi oarecum inegală cu mult mai cunoscutul Contec, dotat, ce-i drept, cu capacităţi de producţie şi distribuţie incomparabil mai mari. Totuşi, niciunul dintre ei nu se lasă mai prejos. Cu toţii produc bani, iar gândul le stă mereu la dezvoltarea afacerilor pe care le-au creat. Din acest punct de vedere, par mai dăruiţi businessului decât mulţi dintre gălăţeni.
Contec Foods, cel mai mare angajator din oraş
Cea mai mare fabrică de conserve din Tecuci, Contec, s-a construit între anii 1952-1956 pe nu mai puţin de 17 hectare. Parte din utilajele folosite la început fuseseră aduse de la o fostă fabrică din comuna Ghidigeni. Mai ales după modernizarea din 1974 (când a primit şi 2.134 de hectare de teren, ca să îşi cultive necesarul de materie primă), întreprinderea devenea una dintre cele mai mari de felul ei din ţară. A produs cantităţi uriaşe de conserve şi şi-a menţinut ritmul de lucru până după 1989. Dovadă: Tecuciul este încă plin de pensionari care îşi amintesc de... epoca de aur a conservelor. La fel cum s-a întâmplat cu multe alte fabrici asemănătoare din ţară, în primii ani ai tranziţiei spre capitalism, Contec a încăput pe mâini greşite, în repetate rânduri. Au fost perioade în care, săptămânal, se tăiau vagoane întregi de utilaje, care se vindeau la fier vechi. Banii din jaf ajungeau în buzunarele celor care ar fi trebuit, de fapt, să repună fabrica pe picioare.
Lucrurile au mers din rău în mai rău, până prin 2004, când societatea a fost cumpărată de la AVAB de societatea Marathon Group, a oamenilor de afaceri turci Levente Antin şi Aifun Suliman. Investitorii aveau şi experienţă, şi acces la o reţea de distribuţie a produselor, dar şi bani. Aşa că, încet, dar sigur, societatea a reînceput să crească, iar acum produce peste 250 de mărci de conserve: de la cele din legume şi fructe, la borş, muştar şi multe altele. Printre mărcile promovate de companie se numără Olympia.
Anul trecut, cifra de afaceri a societăţii bucureştene, dar cu punct de lucru în Tecuci, Contec Food era de 103.443.420 de lei. Profitul, important şi el, ajungea la nu mai puţin de 10.383.093 de lei. Nu mai puţin important este faptul că societatea a asigurat locuri de muncă, în cursul anului 2015, pentru 433 de persoane, ceea ce o face cel mai mare angajator din oraşul Tecuci. E o creştere a cifrei de afaceri faţă de anul trecut (când se raportase doar 93.162.826 de lei) şi aproape o dublare a profitului faţă de cel de 5.499.497 de lei, raportat precedent.
Borşul ABC, în topul preferinţelor românilor
Potrivit unui top realizat în 2013, de revista Agrointeligenţa, borşul ABC era pe locul patru în topul celor mai vândute din România. Cum a ajuns un tecucean la o asemenea performanţă? Prin 1995, Emil Dicu, de profesie inginer navalist, producea cu oala de 50 de litri pusă la fiert, pe aragazul de acasă. Astea erau vremurile! Afacerea s-a dezvoltat, dar greu, mai ales că în acei ani tehnologia de ambalare la care aveau acces românii era una destul de rudimentară. Încetul cu încetul, mai proiectând barje pentru bani de investit în fabrică, mai reuşind să crească volumul de vânzări, Emil Dicu a ajuns să patroneze o fabrică modernă, aproape de centrul oraşului Tecuci, pe strada Alecu Russo. Anul trecut, potrivit datelor raportate către Finanţe, societatea a avut o cifră de afaceri de 4.166.990 de lei şi un profit de 822.387 de lei. Potrivit cifrelor, anul trecut a fost mai bun decât precedentul, când se raportase o cifră de afaceri de 3.928.429 de lei. În medie, ABC SRL asigura loc de muncă pentru 19 persoane, în 2015, din datele Finanţelor.
Unde câştigă Contec… mai e loc şi pentru alţii
Mulţi investitori s-ar gândi că în micul oraş în care prosperă Contec Foods nu prea ar mai avea ce căuta o altă fabrică de conserve. Ei bine, Gheorghe Bostan, un fost angajat al Contec, n-a gândit aşa şi şi-a deschis propria lui societate, care produce muştarul Teco şi bulionul Roşu Împărat. Inginer agronom de profesie, ştia de mult ce şi cum să facă. Poate cu totul ieşit din comun este faptul că Gheorghe Bostan a reuşit să creeze o societate care anul trecut a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 4,5 milioane de lei, fără să se împrumute la bănci. Materia primă o aduce şi din ţară, dar şi din străinătate, iar produsele le vinde şi în România, dar şi în Italia.
15 ani de producţie, primul pas spre tradiţie
Chiar dacă specificul zonei este de producţie şi prelucrare de legume şi fructe, a fost loc la Tecuci şi pentru o fabrică de produse din carne. Karomtec SRL s-a înfiinţat în urmă cu 15 ani şi este manageriată de Ionica Popescu. Investitoarea este ingineră de industrie alimentară, aşa că pe pregătirea şi munca sa şi a familiei s-a construit totul. Societatea iese pe piaţă acum cu o gamă largă de produse, de la carne la preparate şi semipreparate.
Primele cheltuieli mari pentru dotare le-a făcut societatea accesând fonduri SAPARD, în anul 2006, în cadrului unui proiect prin care s-au atras 283.000 de euro. Apoi, din nou, în 2008, Karomtec SRL a depus un proiect pentru obţinerea de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, pentru modernizarea tehnologiei de producţie. Valoarea acestui al doilea proiect a fost de 2.400.658 de lei. Bine investiţi, banii au adus plusvaloare.
Anul trecut, Karomtec SRL raporta o cifră de afaceri de 8.623.292 lei şi un profit de 146.352 lei. Cifra de afaceri din 2015 era apropiată de cea raportată în anul precedent, care ajungea la 8.572.030 lei.
