Zile negre pentru porturile gălăţene

Zile negre pentru porturile gălăţene
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Unde sunt mărfurile, câte erau, de altădată? * Portul Mineralier, între agonie şi extaz * Combinatul siderurgic, cheie pentru traficul de mărfuri * Porturile gălăţene, în rezonanţă cu situaţia economică generală * Doar o treime din traficul planificat iniţial a fost realizat… * Laminatele rămân „la putere”, urmate de cărbune şi produsele de carieră *

Porturile gălăţene trec prin cea mai neagră perioadă din ultimii zece ani. Cu un trafic total de 1,59 milioane tone marfă, s-a atins doar 34,5 la sută din acoperirea estimată pentru acest an, rezultă din datele furnizate de APDM Galaţi.

Acest lucru se reflectă în insuficienţa fondurilor pentru acoperirea costurilor pentru lucrările de întreţinere a porturilor, dar partea şi mai îngrijorătoare este că perspectivele de redresare economică, deşi există, sunt, încă, destul de fragile.

Ecuaţie cu efect siderurgic

În primul semestrul al acestui an, 152 nave maritime şi 613 de nave fluviale au trecut prin porturile gălăţene. Partea leului, ca volum de marfă tranzitat, a revenit Romportmet (Portul Mineralier), cu un total de 1,28 milioane tone marfă, însă dacă e să ne raportăm după parametrii planificaţi iniţiali s-a atins o cotă de doar 32,5 la sută.

În această „ecuaţie” trebuie ţinut cont, totuşi, că activitatea Portului Mineralier este direct legată de activitatea combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Cum combinatul înregistrează o oarecare revigorare a activităţii, efectele se vor simţi şi în ceea ce priveşte traficul de materii prime.

„Într-adevăr, în iulie este de aşteptat ca traficul de marfă să fie într-o creştere semnificativă, iar în acest sens deja avem o serie de avizări din partea agenţilor portuari. În ultimele zile traficul s-a mărit considerabil în Portul Mineralier - au început să «curgă» minereu, cocs, calcar şi alte produse -, semn că a început să-şi dea drumul Combinatul, dar, desigur, ne-am dori ca lucrul acesta să se permanentizeze”, a precizat Mihai Ochialbescu, directorul general al APDM Galaţi.

Un terminal numit dorinţă

În ceea ce priveşte Port Docuri şi Port Bazinul Nou, în primele şase luni ale acestui an s-a ajuns la un trafic de marfă de 80,6 tone marfă şi, respectiv, 209,4 tone marfă, ceea ce înseamnă un grad de realizare de 41,5 la sută şi 48,2 la sută din cantităţile estimate iniţial.

Dincolo de aceşti indicatori, partea proastă este că nici măcar măsurile stimulative pentru a atrage traficul de mărfuri, cum ar fi cele legate de terminalul de containere din Portul Docuri, nu-şi fac efectul. După cum „Viaţa liberă” deja a scris, în ciuda reducerilor de tarife pentru traficul containerizat, nici măcar un singur container nu a intrat în terminal.

„Este un context de factori nefavorabil porturilor, nu numai celor de la noi, ci pentru toate porturile europene, inclusiv cele mari. Porturile sunt în rezonanţă cu situaţia economică generală, iar dacă lucrurile merg prost în economie, în cererea de mărfuri, acest lucru se resimte şi la nivelul porturilor”, a explicat directorul general Mihai Ochialbescu.

Radiografie pe timp de criză

Dacă ar fi să facem o „radiografie” a mărfurilor care au tranzitat prin porturile gălăţene, predominante ar fi laminatele, cu un total de aproape 659.000 tone marfă.

Locurile următoare ar fi ocupate de cărbune (422,74 tone), produse de carieră (263,4 tone) şi minereu (150,5 tone).

În „formula” mărfurilor ce au trecut prin porturile gălăţene mai intră şi 32,46 tone de cereale şi 16,6 tone de produse petroliere.

Declinul porturilor gălăţene nu poate fi, totuşi, pus în totalitate pe seama crizei economice. „La nivelul porturilor dunărene, ceea ce include Galaţi, Brăila, Tulcea, plus porturile adiacente, capacitatea de operare este de aproape 20 milioane tone marfă/an. În medie, până să avem această criză, se ajunsese la 12 milioane tone/an operate. Acum, în acest an, evaluările sunt, deja, foarte relative…”, a explicat directorul APDM Galaţi.

Activitate, după necesităţi

Una peste alta, în lipsă de marfă, fiecare port şi-a dimensionat activitatea după necesităţi. Necesităţi care se reflectă în solicitările de asigurare a capacităţii de operare înaintate APDM Galaţi. Practic, deşi administraţia portuară a evitat să iasă cu socotelile pe minus, lucrările de întreţinere a porturilor au fost reduse la strictul necesar.

„Porturile, din punct de vedere al normelor, sunt singure. Dăm tot sprijinul care ne stă în putinţă operatorilor portuari. Însă, dincolo de asta, amânarea unor lucrări de întreţinere, fireşti în condiţii normale, ne va costa mai mult în viitor. Dar, în fine, în condiţiile de faţă facem ce putem, şi sperăm că vom putea face faţă acestui viitor”, ne-a declarat Mihai Ochialbescu.

După cum „Viaţa liberă” a relatat, angajaţii APDM Galaţi au convenit să îşi ia câte două zile de concediu fără plată pentru a asigura resursele financiare necesare efectuării unor noi lucrări de dragaj în porturi.

Însă, dincolo de asta, cheia revigorării porturilor rămâne evoluţia economică generală, nivelul la care Dunărea va fi folosită ca arteră pentru transportul mărfurilor.

Citit 1097 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.