Sunt gălăţeni care, din fermele lor zootehnice, au câştigat, de-a lungul vremii, milioane de euro. Dar sunt puţini. Chiar foarte puţini, din cauză că din banii se fac greu din creşterea animalelor, iar reuşita depinde de priceperea fermierul şi la zootehnie, dar şi la afaceri.
În afara celor câţiva performeri din domeniu, pentru toţi ceilalţi, zootehnia cu număr mic de animale rămâne mai degrabă o soluţie pentru supravieţuire, una care înseamnă multă muncă murdară, fără speranţa îmbogăţirii.
Performanţă, în ciuda crizei create de importuri
Marea problemă a crescătorilor de vaci cu lapte din întreaga ţară este că noi cumpărăm, din supermarketuri, mai mult lactate importate şi mai puţin din cele produse în fermele autohtone. Eliminarea cotei de lapte, în aprilie 2015, a fost începutul unei perioade grele pentru crescătorii români, din cauză că, în lipsa legii care să limiteze producţia, marile ferme din Vest au primit undă verde să scoată pe piaţă oricâtă marfă pot vinde, iar acest lucru a însemnat şi sufocarea pieţelor din ţări cu economii mai slabe, precum România.
Cu toate acestea, cine ştie să crească vaci de lapte şi investeşte de ani buni în această afacere, e încă pe piaţă. În Galaţi, cea mai mare societate producătoarre de lapte de vacă este SC Agrimat Matca SA, o afacere solidă, construită de omul de afaceri Gavrilă Tuchiluş, cu un efectiv de 1.035 de animale. Şeptelul societăţi este mai mare decât al tuturor celorlalţi 12 crescători de vaci de lapte din Galaţi, care ar avea, împreună, din datele Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Galaţi, 1.010 animale.
Câţi bani ies din creşterea de vaci Holstein şi din culturi vegetale diverse, pentru asigurarea furajelor şi pentru vânzare? Potrivit celei mai recente raportări către Finanţe (aferentă anului 2015), Agrimat înregistra o cifră de afaceri de 22.439.892 de lei şi un profit net de 466.667 de lei. Din păcate, societatea este şi singura din Galaţi care face zootehnie la acest nivel.
Al doilea cel mai mare crescător de vaci de lapte este omul de afaceri Ştefan Druică, înregistrat la DSVSA cu un efectiv de 225 de vaci. Familia Druică se ocupă şi cu creşterea de ovine şi caprine, dar şi cu producerea şi comercializarea de brânzeturi şi produse tradiţionale din carne. Societatea Dru Agro SRL raporta, pentru 2015, o cifră de afaceri de 8.357.495 de lei şi un profit net de 761.229 de lei. Nu vorbim, însă, nici aici, despre o activitate zootehnică restrânsă, ci despre una extinsă, diversificată, dezvoltată în ani de zile.
Mai avem, în judeţ, alţi 11 crescători de vaci de lapte, cu efective cuprinse între 19 şi 194 de capete. Per total, potrivit DSVSA Galaţi, în judeţ se cresc 38.366 de vaci de lapte. Dintre acestea, însă, doar 2.045 sunt în ferme. Comparativ, în 1990, în Galaţi se creşteau 130.351 de vaci, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică. Deci, efectivul de astăzi a rămas la un pic peste o treime din cât era.
Creşterea porcilor: ori profit, ori insovenţă
Fermsuin SRL din Lieşti este societatea cu cel mai mare efectiv de porci din judel Galaţi: 7.000 de capete, potrivit informării DSVSA din luna decembrie 2016. Societatea în care acţionar este şi fostul deputat PNL George Scarlat raporta, pentru 2015, o cifră de afaceri de 9.309.326 de lei şi un profit brut de 752.808 lei.
Suintes SRL, societatea lui Marius Gabriel Prună, este în insolvenţă, sub incidenţa Legii 85/2014. Are în creştere, potrivit DSVSA, 2.813 capete. Marius Gabriel Prună a avut, în acest an, mai multe probleme cu legea, fiind şi reţinut. Ulterior, măsura reţinerii a fost înlocuită. Acum un an, din datele DSVSA, societatea avea 12.937 de capete.
Happy Pig SRL, a treia societate gălăţeană de creştere a porcilor, în funcţie de efectiv, are, potrivit DSVSA, 1.190 de capete. Totuşi, merită menţionat că firma al cărei acţionar este Andrei Gabriel şi care are fermă la Pechea, se afla, în decembrie, tot în insolvenţă, sub incidenţa Legii 85/2014, deci, cu alte cuvinte, are plan de reorganizare.
Încă două societăţi cresc 328 de capete: Promid SRL, manageriată de Dumitru Prună, şi SC Vasilmar SRL, care anul trecut nu avea animale în creştere, iar acum are 78 de capete.
În total, în fermele gălăţene cresc 14.212 capete.
Marele neajuns reclamat de crescătorii de porci e preţul mic obţinut de la procesatori pe kilogramul de carcasă şi diferenţa foarte mare între preţul cu care ei sunt nevoiţi să vândă angro şi cel cu care se vinde carnea în magazine, cu amănuntul. De asemenea, în condiţiile alertelor de pestă porcină din Ucraina şi Republica Moldova, posibilul export al cărnii - deşi permis de legislaţia comunitară - rămâne mai degrabă o posibilitate faţă de care piaţa străină e încă sceptică.
An greu pentru oieri
Crescătorii de oi şi capre au raportat, în 2016, cele mai mari scăderi de efective. Din datele DSVSA Galaţi, aceştia ar fi trebuit să aibă, în grajduri, la început de an, aproape 334.000 de oi şi capre. Dintre acestea, cele ale crescătorilor care nu păşunează animale luate în turme de la populaţia din sate erau doar puţin peste 7.500. Comparativ, anul trecut se raportau efective de 396.066 de oi şi capre la nivel de judeţ, dintre care 18.626 în ferme. Se remarcă, deci, o scădere de 15 la sută a numărului total de animale din judeţ şi o diminuare cu 60 la sută a şeptelurilor din ferme. Şi chiar dacă anul trecut a fost unul mai bun, în ceea ce priveşte recoltele de plante furajere, o asemenea scădere a efectivelor tot ar fi trebuit să atragă atenţia Ministerului Agriculturii...
Gospodarii au mai multe animale decât fermierii
Gălăţeanul care locuieşte la casă - mai ales la ţară - renunţă cu greu la crescutul porcului, mai ales că legislaţia îi permite încă să-l sacrifice în mod tradiţional. Nu că le-ar fi oamenilor uşor să îngraşe animalul, de la un Crăciun la altul, dar fără el parcă n-ar mai avea farmec nici Ignatul şi nici Crăciunul. Iar să-l cumperi gata crescut, de la altul, e scump, mai ales pentru ţăranul bătrân, care trăieşte din pensie...
La acest moment, în judeţul nostru, numărul porcilor crescuţi în coteţele gospodarilor este de 84.607, din datele DSVSA Galaţi. Or, asta înseamnă că, în curţi, se cresc de patru ori mai multe animale decât în fermele de profil. Îngrijorător, pentru zootehnia locală...
O vorbă din bătrâni spunea că, dacă ai vacă în grajd, nu mori de foame. Sigur, nici nu câştigi averi, dar tot ar fi ajutor, în gospodărie, mai ales pentru omul sărac, fără loc de muncă şi fără vreo perspectivă că va lucra, în anii care vin, altundeva decât la câmp, cu ziua. După ani în care ţăranului gălăţean începuse să-i cam miroasă urât gunoiul de grajd, în 2016 a reînceput, cu chiu, cu vai, să crească vacă. DSVSA Galaţi informa, în luna decembrie a anului trecut, că numărul vacilor crescute de gălăţeni în gospodării este de 36.321, adică mai mare cu 2.317 faţă de anul precedent.
Merită remarcat aici şi faptul că 2015 fusese un an prost pentru zootehnie, mulţi dintre proprietarii de vaci ajungând să-şi vândă animalele la preţuri de nimic, din cauză că seceta scumpise furajele.
