Nici dacă statul ar subvenţiona, din nou, energia electrică în proporţie de sută la sută, suprafeţele irigate, în Galaţi, n-ar creşte în acest an, comparativ cu 2016, din simplu motiv că bună parte dintre fermerii pe pe terasa Covurluiului nu sunt pregătiţi tehnic să irige, spune directorul executiv al Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciate (ANIF), Petru Bărceanu. Aşa că, pe lângă staţii şi ţevi, trebuie umblat şi la mentalitatea fermierului.
Din 2009 încoace, nu se irigă în judeţ mai mult de 15.000 de hectare pe an, dintr-un total de 351.000 de hectare de teren agricol. Sigur că, unii fermieri şi-au creat propria infrastructură, şi-au forat puţuri şi şi-au montat diverse sisteme de irigat, dar numărul lor este nesemnificativ. Tot sistemul centralizat, vechi şi energofag cum este, rămâne baza irigaţiilor, aşa că putem lua de bune cifrele oficiale ale ANIF: mai puţin de cinci la sută dintre câmpurile gălăţene se irigă. Problema e una spinoasă, iar despre posibilele ei rezolvări ne-a vorbit directorul ANIF Galaţi, Petru Bărceanu.
„Atunci când vorbim despre irigații, în județul Galați trebuie să ne referim la trei zone: Brateșul Superior, lunca Siretului și terasa Covurluiului. În această a treia zonă regăsim marile probleme, în irigații. Motive sunt mai multe. Pe de o parte, nu e rentabil, la acest moment, să irigi dacă pentru a o face trebuie să pompezi apa la înălţimi mai mari de 50 m. Pe de altă parte, dacă nu irigi, infrastructura se degradează”, spune Petru Bărceanu. Şi ar mai fi ceva, spune directorul ANIF Galaţi: “Dacă e să fim oneşti până la capăt, trebuie să recunoaştem şi că mulţi fermieri s-au obişnuit să mai aştepte să plouă un pic şi să spere că se strecoară şi vara asta. Or, lucrul ăsta ar trebui să se schimbe, iar fermierul să înţeleagă că, în zona noastră, fără irigaţii nu ajungi la producţii bune".
Ac de cojocul secetei?
„Este acum, în Parlament, o lege prin care Guvernul doreşte să subvenţioneze energia electrică, pentru irigaţii, în proporţie de sută la sută. Asta ar însemna, practic, irigaţii gratuite. Dacă irigi cu 10 la sută din preț, poți spune că irigi aproape gratis”, a apreciat Petru Bărceanu.
Întrebarea este: nu vom reveni, subvenționând energia pentru irigații, la situația din 2007-2009, atunci când doar banii publici țineau irigațiile în funcțiune? Că, totuși, n-ar fi de dorit să ne întoarcem în timp cu nouă ani...
Directorul ANIF Galați spune, însă, că așa ceva nu se va întâmpla, pentru că, în trei sau patru ani cât s-ar acorda subvențiile pentru energie, în irigații s-ar face şi investiții, iar fermierul s-ar obișnui să ude din nou. Sună frumos. Parcă prea frumos...
Ce suprafaţă s-ar putea uda în judeţ
Lucrări de punere în funcțiune a sistemului de irigații, pentru campania din 2017, se vor realiza din fondurile Agenţiei, beneficiarii de teren vor achita doar tariful de livrare care va cuprinde numai costul apei, facturat de SGA și costul cu valoarea energiei electrice de pompare, se arată în raportul prezentat, către Instituţia Prefectului, de către directorul executiv al filialei gălățene a Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF), Petru Bărceanu.
În acest an, potrivit datelor ANIF, există amenajări pentru irigații (infrastructura necesară - n.r.) pentru 136.994 de hectare. S-ar putea uda, efectiv, pe 104.022 de hectare.
Cam aceleași erau datele și anul trecut, când s-a contractat pentru irigații o suprafață de doar 38.861 de hectare și s-a udat pe doar 10.775 de hectare, în principal în Lunca Prutului şi în cea a Siretului.
Banii pentru infrastructură nu se accesează oricum
Înainte să devină director al filialei gălățene a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), Petru Bărceanu a fost preşedintele de mare federaţie de utilizatori de apă pentru irigaţii. Acum, spune că modul în care federațiilor li se permite să acceseze banii europeni nu e tocmai eficient.
“Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale este instituţia care stabileşte cât poți accesa și cum. Mie mi se pare că posibilitățile date federațiilor mari de la noi sunt reduse. Sigur, toate federațiile și toate organizațiile trebuie să aibă dreptul să acceseze. Cu toate astea, limitându-le federațiilor mari accesul la bani, sume mari vor rămâne neaccesate și necheltuite”, spune Petru Bărceanu.
Totuși, în mod evident, accesul tuturor la fonduri trebuie garantat. Iar dacă marile federaţii ar fi putut accesa toată sumele disponibile, e posibil ca federaţiile mici şi organizaţiile să nu mai fi avut deloc acces la bani. Ceea ce iarăşi n-ar fi fost corect...
