Venim cu apa noastră

Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

Am citit deunăzi, chiar în ziarul nostru, lista deplasărilor în străinătate a trimişilor Primăriei. Este bine să stea cineva „cu ochiul pe ei”, nu atât pentru cheltuielile în sine, cât pentru a vedea rezultatele deplasărilor. Sigur, la anumite invitaţii pur şi simplu trebuie să răspunzi, dintr-o practică, să-i spunem, diplomatică. Cum, de trei decenii, am fost martor la tot felul de plimbări fără rost ale aleşilor, am fost mulţumit să văd acum un număr mare de funcţionari şi de directori trimişi la mare distanţă. Şi în general nici sumele decontate nu sunt exorbitante. Însă, cum nu se fac conferinţe de presă la întoarcere, ca să ne mai deşteptăm şi noi, sau să intre alţii „în afacere”, ne abţinem de la comentarii privind utilitatea plimbărilor. Chiar, am aruncat mănuşa, venim noi cu apa minerală, nu vă costă!

Văd de pildă că, de la Londra, trimişii noştri ar putea veni cu lecţia învăţată despre autobuzele electrice, nepoluante, obligatorii în viitor. Din Westfalia, landul unde se fabrică camioanele Volkswagen Westfalia (chiar, nu putem să-i întrebăm şi dacă nu ar dori să fabrice piese la Galaţi, cu mână de lucru ieftină?), subiectul abordat e important: putem aduce în sfârşit know how în procesarea deşeurilor, că tot sunt mereu românii amendaţi de către organismele europenă că nu aplică legislaţia. Putem chiar recupera ceva sau chiar câştiga din compost, din energia de incinerare, când la noi gunoiul este mai umed decât în alte ţări (de pildă vara, de la pepeni,) motiv pentru care incineratorul nostru „socialist” de gunoi de la Galaţi, probat înainte de 1989, a fost închis după. S-au dus ai noştri tocmai în Mexic, dacă tot i-am primit înainte pe cei din oraşul mexican Colima. Festivalul Zmeului din (neînfrăţitul) Weifang chiar ar putea să ne înveţe, cred, cum să organizăm festivaluri atractive, nu cu zmee, ci cu măşti de-ale noastre, ca ale lui Paul Buţa. Dar tot mai aştept să facem un schimb real de experienţă cu un mare oraş chinez înfrăţit cu al nostru, Hubey  (înfrăţit şi cu Tecuciul), din provincia Wuhan, unde numai numărul medicilor depăşeşte cu puţin populaţia oraşului Galaţi… Deplasarea la Cahul, la Festivalul Nufărul alb, este un demers frăţesc, s-ar putea face chiar mai multe deplasări în oraşul univeristar înfrăţit şi sprijinit de Universitatea „Dunărea de Jos”. Clermont-Ferrand, Barcelona Budapesta etc şi alte itinerarii vor aduce poate viitoare schimbări? Sperăm: nu suntem răutăcioşi, doar precauţi…

Citit 1641 ori Ultima modificare Miercuri, 22 Ianuarie 2020 19:36

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.