Când toți „ne pricepem” la fotbal și la... sculpt/ură

Evaluaţi acest articol
(21 voturi)

Îmi pare bine că, din nou (după "scrutinul" privind ridicarea a patru busturi în Parcul "Eminescu"), amplasarea unui monument de for public în Piațeta "Florilor de Tei" se bucură de consultare publică, pe site-ul Primăriei. Țin minte remarca unui tânăr la întrebările reporterului vizând lucrările din cea mai mare expoziție de artă în metal din sud-estul Europei: "Total dizgrațioase"! Și acum sunt postate opinii că într-un părculeț al teilor s-ar cuveni să fie un tei. Sigur, modelul teiului lui Eminescu din Copou poate fi urmat și ar fi bine ca în câteva decenii să crească în parc mai mulți tei umbroși necesari, însă, mai ales într-un oraș cu prea puține monumente, într-o piață publică trebuie să troneze "statuia". Și, dacă în Parcul "Eminescu" ne așteptăm la busturi din care să recunoaștem personalitățile, dincolo de stilizări, sculptura modernă (modernă... cam din primul deceniu al secolului trecut!) nu-l urmează pe Michelangelo, ci pe Henry Moore, Brâncuși  ("învinuit" că face instalații) sau, hm, Marcel Duchamp... Iar tabăra de sculptură a fost posibilă chiar și în comunism. La București, mda, poți vedea şi copaci din metal. Un "curajos" comentator care nu se iscălește spunea acum: "Chiar trebuie să umplem orașul de ruginituri? Multe sunt chiar hidoase". Altă opinie: "Ce sunt panaramele alea?" și "Kitschurile alea parcă au tentă erotică". Dar și, practic: "La o fântână arteziană nu v-aţi gândit? Bustul unui om de cultură nu era mai potrivit?". Avem, în față la Facultatea de Inginerie, o grămadă de busturi istorice, nu ar putea fi "împrăștiate"? Mulți ar prefera poate plastica proletcultistă unor stilizări actuale.

Oameni buni, să ținem seama de toate opiniile, dar nici să nu ne dăm cunoscători dacă nu avem parte și de educație artistică! Se simte deci nevoia unei intervenții lămuritoare a plasticienilor și criticilor de artă, căci nu trăim în două lumi! Desigur, ca și selecția pentru Eurovision, unde piesele muzicale sunt alese pe baza votului public - televot, dar cu o importantă proporție a specialiștilor în domeniu.

Tocmai dialogul între specialiști, public și autoritățile locale a lipsit în organizarea ultimei tabere de sculptură în metal de la Galați, cele opt lucrări finanțate de Ministerul Culturii și local, cu peste  124.000 de lei, zăcând prin magazii din 2016! Am avertizat de altfel organizatorul, Fundația "Mantu", cu luni înainte de finalizarea lucrărilor, că va trebui inițiat un dialog cu arhitecții din Primărie, cât timp artiștii și-ar putea alege chiar ei locul de "plantare" a lucrărilor, urmând ca acestea să fie agreate sau nu de specialiștii în urbanism. După cinci ani, abia "se mișcă" primul monument!

Citit 1382 ori Ultima modificare Marți, 09 Martie 2021 00:51

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.