Într-o recentă conferință de presă, ministrul Agriculturii a prezentat măsurile de sprijin, investiții din fonduri europene ce urmează a fi lansate pentru perioada 2021-2022. Este vorba despre 17 astfel de direcții de acțiune, fondurile alocate fiind de 3,2 miliarde de euro. Astfel, investițiile în exploatațiile agricole ar urma să beneficieze de 760 de milioane de euro, pentru agromediu și climă sunt prevăzute aproape 290 de milioane, iar pentru agricultura ecologică peste 230 de milioane de euro, ca să dăm doar câteva exemple.
Nu toate sunt, însă, bune și frumoase. După ratarea includerii reabilitării sistemului de irigații în PNRR și pasarea responsabilității acestui eșec între ministere, cifrele seci ne arată adevărata dimensiune a agriculturii românești. Economistul-șef al unei importante bănci comerciale prezente în România arată că țara noastră dispune de resurse foarte mari în agricultură, fiind în top 5 la nivel european ca suprafață arabilă, după Franța, Spania, Germania și Polonia. Altfel, agricultura are și un rol social foarte important în România cu un procent de aproape 22 la sută al populației ocupate, însă valoarea adăugată brută a acestui sector este de numai 3,8 la sută din PIB. Mai mult, în mare parte se face ceea ce numim agricultură de subzistență, iar în zootehnie România este pe ultimul loc în UE ca număr de animale în fermă.
Unde mai pui că, fapt cunoscut de Ministerul Agriculturii, producția agricolă este meteodependentă. În condițiile în care în ultimii 30 de ani s-au investit câteva zeci de milioane de euro în sistemul de îmbunătățiri funciare, mai ales pentru irigații, în acest ritm ne trebuie câteva sute de ani ca să le putem reface. Așteptând să vină ploaia, care anul trecut nu a mai venit, din grânarul Europei, România a ajuns un mare consumator de produse agro-alimentare din import, în special din UE. În 2020, deficitul balanței comerciale cu astfel de bunuri a ajuns la un record de trei miliarde de euro. Vă vine sau nu să credeți, importurile de carne de porc au adus un minus al balanței comerciale de aproape 600 de milioane de euro, cele de furaje peste 300 de milioane, brânzeturile circa 264 milioane, iar produsele de brutărie și patiserie peste 200 de milioane de euro.
Este mai mult decât limpede că, până nu vom rezolva problema exportului de materii prime și a importului de produse prelucrate, agricultura românească, cu fermele sale fărâmițate, nu ne va putea oferi acea siguranță alimentară de care avem atâta nevoie.
