Luni, 11 septembrie, România a împrumutat 3,25 miliarde de euro de pe piețele externe, în contextul în care indicele EURIBOR este la cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu. Un împrumut de 1,5 miliarde de euro a fost luat pe cinci ani, la un cupon de 5,5%, iar restul de 1,75 miliarde de euro are scadența la 10 ani, la un cupon de 6,375%.
În acest context, ministrul Finanțelor recunoaște că România are "medalie de argint" în Uniunea Europeană în ceea ce privește supradimensionarea aparatului bugetar și cheltuielile aferente, ajunse la 35% din veniturile curente, mai exact 120 miliarde de lei. Domnul profesor universitar adaugă la această povară încă aproximativ 290 miliarde de lei, reprezentând, cumulat, cheltuielile statului cu asistența socială și pensiile, însă este ferm convins că nu va crește TVA, iar impozitul pe venit și cel pe profit vor rămâne nemodificate.
Între timp, premierul ne "amenință" că, în sfârșit, în această săptămână vor fi puse în transparență măsurile fiscale, însă, din ce știm până acum, ele nu merg la rădăcina problemelor, atât timp cât nu se preconizează nicio restructurare concretă a administrației publice. La modul declarativ, Marcel Ciolacu este de acord că e nevoie urgentă de comasare a localităților depopulate, acolo unde aparatul bugetar este complet dependent de vistieria națională și că nu mai merge cu funcționari care joacă Solitaire la birou. Însă, astfel de decizii nepopulare nu pot fi luate în an preelectoral, la fel cum ne învârtim în jurul cozii și în ceea ce privește rezolvarea problemei pensiilor speciale, jalon cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În aceste condiții, ne putem aștepta ca reglarea deficitului bugetar să se facă din cine știe ce "firmituri" fiscale, ceea ce presupune că, de fapt, nu se va face.
Chestiunea este cât se poate de simplă, iar jocul se transformă în pierdere pentru simplii cetățeni, obișnuitele victime colaterale ale politicienilor. Mai "radem" de pe listă niște spitale care ar fi putut fi finanțate prin PNRR sau așteptăm tranșele din acest program la... calendele grecești. De bază rămân împrumuturile, dacă se poate pe termen cât mai lung, cu scadența în cârca altor generații. La acest moment, România merge la supermarket și la restaurant cu cardul de cumpărături, sau de credit, dacă vreți. Guvernanții muncesc și achită conștiincios, lună de lună, doar minimul de plată, iar dobânda lucrează și datoria crește...
