Rostind rar, ca să înţeleagă bine tot poporul de la oraşe şi sate, guvernatorul Băncii Naţionale zice vorbe nespuse de alţii. Aşa de reţinut cum îl ştim pe acest oltean cu temperament de ardelean sadea, dă nişte semnale clare precum cristalul.
„Deci vreţi să trăiţi într-o ţară cu inflaţie scăzută. Disciplinaţi-vă, vă rog, selectaţi mai bine mesajele, dacă vreţi să vă spun mai clar, că nu orice trăncănitor din ţara aceasta are dreptul să se ducă la televizor şi să-şi promoveze interesul. Că asta faceţi!”.
Capitalul de încredere pe care şi l-a construit cu răbdare şi grijă îi dă libertatea de a se pronunţa ceva mai deschis decât feţele palide din băncile Parlamentului.
„Se duce producătorul de carne de pui şi îşi promovează interesul. Şi două zile, pentru că merge foarte bine mesajul pe ideea că se prăbuşeşte ţara, îl tot repetaţi”.
Un bezmetic ce ţine loc de buricul pământului pe la televiziuni se oţăra deunăzi la adresa guvernatorului. Că şi-a ieşit din atribuţiuni, că se bagă-n politică şi face jocul vreunui partid, că n-are voie să-şi dea cu părerea despre actele guvernului, ca aia, ca ailaltă, că marmota...
Desigur, trăind în superba noastră democraţie, unde separaţia puterilor e sfântă, se găseşte domnul Isărescu să zică despre politicieni că au interese meschine, că sunt unii speculanţi ce vor să profite din modificarea cursului de schimb, că mulţi reporteri sunt veritabili corespondenţi de război pe fronturi închipuite şi trăiesc doar pentru a relata ştiri sângeroase.
Anticipaţiile inflaţioniste iau locul realităţii şi generează creşteri adevărate de preţuri deşi e recesiune. Tot sistemul financiar are de suferit când neîncrederea devine politică de post tv şi goană după rating.
„Încercăm să calmăm populaţia şi să transmitem un mesaj, poate mai virulent decât de obicei, legat de toate aceste discuţii, în ideea că se poate discuta orice în ţara asta şi ele să nu aibă un cost. Faceţi ştiri de senzaţie. Foarte bine! Să ştiţi că ele au un cost […] Are un cost tot ce se întâmplă în ţara asta. Altminteri, cum putem să explicăm că având datorie publică de 30% avem CDS (Credit default swap, un instrument financiar prin care cineva se poate proteja împotriva riscului de neplată al unui creditor, în schimbul unei prime – n.n.) care se menţine peste 300 puncte de bază? Lumea trebuie să înţeleagă că sunt legate inclusiv de maniera în care discutăm şi în care înţelegem să facem rating”.
„Toţi trebuie să supravieţuim crizei, inclusiv televiziunile, ziarele, noi vă spunem să supravieţuiţi, să o duceţi bine, dar să ştiţi că sunt nişte costuri. Asta este enervant pentru mine, când vă aud şi vă citesc şi văd cât vă minunaţi că se întâmplă aia şi aia, exact dumneavoastră. Aveţi şi dumneavoastră o contribuţie, cel puţin acest lucru să îl acceptaţi, că nu sunteţi numai de mângâiat pe creştet şi dat mâna cu dumneavoastră”.
Mai tare conu’ Mugurel decât prezidentul Traian, nu-i aşa? Dacă Traian Băsescu ar fi scos pe gură fie şi doar a zecea parte din asemenea vorbe, îl mâncau de viu televiziunile „prietene”. Aşa, când guvernatorul face ochiul roată peste trupeţii cu microfoane şi le dă spre studiu regulile discursului public, cei vizaţi tac mâlc.
Un expozeu este bine articulat şi poate fi înţeles dacă se bazează pe fapte, vorbe şi întâmplări reale, când cel ce vorbeşte are autoritatea profesională să facă linişte în jurul său. Guvernatorul băncii centrale e o figură ce poate reduce la tăcere o grămadă de piţifelnici care se cred mari doar pentru că persoane cu adevărat importante îi lasă să deschidă reportofonul în preajma lor.
„Voi credeţi că sunteţi mimoza pudică şi puteţi spune ce vreţi şi nu o să vă zică nimeni nimic. Uite, vă zic eu acum!”
Phiiii! Iată cucu’ din poveste/ Care-a fost şi care este/ Care e şi-atunci când nu-i/ Care-i moş şi totuşi pui/ Mieluşel şi lup deodată/ Copilaş, bunic şi tată/ Pun pariu că-n lumea noastră/ Va sta veşnic la fereastră/ Şi-mpăiat va fi fruntaş/ Şi-o să-l facă pe poştaş/ Din gentuţa lui de piele/ Să tot dea prăjiturele/ Celor ce, de unde-i gol/ Vor striga că vor un pol/ Şi de unde bate vântul/ Să ia sarea şi pământul.
