AIEVEA (poem pe vârfuri)

AIEVEA (poem pe vârfuri)
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Din colecția "Cele mai triste poezii rămase tablou"

Bună fie-ţi, doamnă, dimineaţa ceasta...!

ţi-am visat livada singură şi tristă...! -

te-ntreba de mine, mă-ntreba de tine,

şi stătea la poartă, şi plângea-n batistă!

Şi-i spuneai de mine că-s pe drum de iarnă,

să-i aduc din colo zvon de primăvară...!

Şi-i spuneam de tine că te faci mireasă

şi te duci întruna să m-aştepţi în gară!

Bună fie-ţi, doamnă, dimineaţa ceasta...!

- i-am şoptit livezii din şi prin visare -

Vişinul cel singur s-a nălţat pe vârfuri

şi mi-a dat dulceaţă de cireşe-amare!

Şi-am băut plânsoare de pe creanga rece...!

Visul se destramă, plec la primăvară,

iau (în trup şi-n suflet) sânge de livadă,

şi te văd... aievea... cum... aştepţi... în... gară!

Divina Tragedia, Colecție

NEC PLUS ULTRA, Colecție

Citit 2664 ori Ultima modificare Vineri, 21 Iunie 2024 15:36

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.