Răul ce naşte bine

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Bute a coborât România de pe podium, Cărtărescu a ridicat-o acum, cu un premiu literar important câştigat în Germania, smuls altor autori din Occident, mai bine cunoscuţi lumii. Nu cu pumnul, ci cu pana ne-am ridicat şi ar trebui să ştim să ne bucurăm, fie că ne place, fie că nu ne place autorul «Levantului»! Ei, s-au dus vremurile în care aveam parte doar de ştiri rele, cu cerşetori şi bandiţi români! Iată, încă două «Oscaruri» europene ne vin acum de la Cannes: un premiu pentru scenariul scris de regizorul Cristian Mungiu şi altul, de interpretare, pentru două actriţe!

Şi asta fără să mai avem, după 1989, o şcoală de film propriu-zis – regizorul Cristian Mungiu a apărut după prăbuşirea sistemului cinematografic de stat –, iar cele două actriţe recompensate internaţional pentru talent sunt la primul lor rol într-un film – şi câţi actori extraordinari ni s-au stins fără un premiu internaţional, după decenii de trudă şi performanţe, doar pentru că filmele lor nu au fost trimise de cineva ca să concureze «afară»! Ba, mai mult, una dintre actriţe este o fostă ziaristă şi nu o actriţă, cu o copilărie şi o adolescenţă pe scenă sau peliculă… «Nu aduce anul ce aduce ceasul», «Nu e pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte» - sunt numai două exemple de înţelepciune populară, pregătită şi în caz de supravieţuire: «de-o fi una, de-o fi alta, ce e scris şi pentru noi»…

Fără să ne bucurăm cum trebuie de victoriile alor noştri (despre Herta Muller – Nobelul nostru ! – zicem că… «e nemţoaică», aşa cum unii spun, cu neruşinare, şi despre Caragiale, că a fost, «ei, un grec», «ultimul fanariot»), ne înfricoşăm de fiecare dată atunci când vreun român ne aduce în atenţia publică internaţională prin lucruri rele, ruşinoase, nemaifăcute…Un caz reprobabil: fostul călugăr de la Tanacu, acuzat de malpraxis duhovnicesc, ne-a târât în obscurantismul Evului Mediu: a ucis, încercând să… exorcizeze, o nenorocită! Călugărul a ispăşit, ca la noi, unde «închisoare pe viaţă» înseamnă 25 de ani de puşcărie şi scapi mai repede pentru bună purtare.

Viitoarea măicuţă Irina, de 23 de ani, a fost legată şi lăsată să moară de foame, în loc să fie consultată de psiholog. Alte trei măicuţe vinovate de moartea fetei au făcut şi ele câţiva ani de temniţă, trăind şi acolo izolate cam ca la un schit, iar acum sunt libere! Popa Daniel Corogeanu a primit şapte ani «ca popa» pentru un păcat, nu şapte, şi e liber acum ! Deşi nu are voie să-şi exercite blânda profesie de îndrumător şi mângâietor şi formator şi iertător, el practică filosofia lui clandestin, un fel de Gregorian Bivolaru al unei credinţe aplicate strâmb, părintele slujeşte… Termenul «slujeşte» pare hilar în condiţiile în care credinciosul psihopat nu-l slujeşte chiar pe diavol.

Dar uite că fapta sa ne aduce şi… premii, căci filmul premiat la Cannes vorbeşte tocmai despre fenomenul Tanacu! Şi uite că astfel nu toate lucrurile reprobabile îţi fac mai mult rău decât bine! Avea dreptate deci Mark Twain să spună undeva că nu există fapte bune şi fapte rele, ci doar intenţii bune şi intenţii rele. Cu efecte benefice sau nefaste. Ori viceversa… Să ştim să ne bucurăm şi de bune, şi de rele, căci doar ale noastre sunt şi le merităm !

Citit 1513 ori Ultima modificare Luni, 28 Mai 2012 18:28

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.