Gordana Plamenac. Reţineţi numele, cu siguranţă îl veţi reauzi! Gordana Plamenac conduce Organizaţia Naţională de Turism din Serbia şi Centrul Dunărean de Competenţe, din care fac parte organisme publice şi private din ţările riverane Dunării, inclusiv din România. La o reuniune recentă a Forumului pentru Dunăre din Parlamentul European, cu tema „Promovarea culturii şi turismului în regiunea Dunării”, la care Galaţiul a fost reprezentat de preşedintele Consiliului Judeţean, Nicolae Bacalbaşa, Plamenac i-a dat acestuia o lecţie.
Fără să încerce să epateze cu vaste cunoştinţe de "de toate" înghesuite în fraze lungi şi complicate, sârboaica a avut un discurs curat, pe care l-a construit tot atât de firesc cum construieşte un meşter priceput zidurile unei case. Dar lecţia primită de Bacalbaşa de la Plamenac nu a fost una de retorică.
Învestită în funcţia de director al Organizaţiei Naţionale de Turism din Serbia după un interviu în care a avut curajul să înfrunte un ministru pasionat de vânătoare, spunându-i că principala resursă turistică a ţării sale este Dunărea, Gordana Plamenac priveşte dincolo de broşurile seci care chipurile promovează turismul în arealul sârbesc al fluviului, dincolo de micile pensiuni de pe malul apei, dincolo de ceaunul cu borş de peşte.
Europa, spune Plamenac, trebuie să conştientizeze potenţialul turistic al Dunării şi să-l valorifice, transformând fluviul în principalul punct de atracţie al continentului. În coridorul care să le permită turiştilor să experimenteze culturile europene. În vehiculul care să coboare deviza Uniunii Europene - "unitate în diversitate" - de pe frontispiciul instituţiilor comunitare în conştiinţa oamenilor. Dacă Europa nu face asta cât mai repede, pierde statutul de lider al pieţei mondiale a turismului până în 2020. Într-acolo priveşte Plamenac. Spre viitor.
Bacalbaşa, în schimb, priveşte spre trecut. (Cel puţin într-acolo părea să privească atunci când cuvânta în Parlamentul European, pomenindu-l pe Soliman Magnificul în faţa unei Plamenac puţin convinsă.) Şi deşi preşedintele Consiliului Judeţean nu greşeşte întru totul - cei care nu-şi cunosc trecutul nu pot stăpâni viitorul, se spune - nici nu izbuteşte întru totul.
Căci nu o lecţie de istorie, nu o vedenie din trecut aşteptau europenii de la preşedintele unui consiliu judeţean din regiunea Dunării de Jos, la o reuniune a Forumului pentru Dunăre. Ei aşteptau o viziune pentru viitor. Gordana Plamenac le-a oferit-o. Şi aceasta este lecţia pe care i-a dat-o lui Nicolae Bacalbaşa.
O lecţie simplă de serviciu public. Căci efectul fundamental al desfăşurării cu profesionalism a activităţii în slujba societăţii şi a cetăţenilor îl constituie - aşa cum afirma prof. dr. Liviu Coman-Kund, funcţionar public de carieră şi întemeietor al Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice de la Galaţi, într-un interviu acordat "Vieţii libere" în octombrie 2011 - "contribuţia majoră la menţinerea normalităţii societăţii pe care o serveşte".
