Cu riscul de a fi catalogat drept fatalist, trebuie să constat că umanitatea se cam duce râpă. Ceea ce ne-a definit ca fiinţe superioare se diluează cu zi ce trece, lăsând loc unor instincte animalice care exclud particula „sapiens” din denumirea speciei noastre. Bunăoară, e greu de spus ce-a fost în capul românilor care au făcut lanţ de petreceri pantagruelice în Săptămâna Mare. Pretextul numit 1 Mai nu mi se pare sub nicio formă suficient pentru a da cu decenţa de pământ, chiar dacă amintita zi are anvergură mondială. Să nu uităm că asta se întâmpla în Săptămâna Patimilor Mântuitorului, care este şi trebuie să rămână un prilej de reculegere sufletească, de reîntâlnire cu Divinitatea, cu esenţa noastră spirituală.
Am văzut la televizor, în Vinerea Mare, mii de oameni înfulecând ciozvârte uriaşe de carne sau târându-se ca râmele din cauza beţiei extreme. Vă spun sincer că m-am cutremurat. Aş fi vrut să-i privesc cu înţelegere şi iertare, însă n-am putut, căci mi-am amintit că exact atunci toată creştinătatea ortodoxă (din care pretind că fac parte 97% dintre români), rememora chinurile de pe cruce ale Fiului Domnului. Era, neîndoielnic, prilej de smerenie şi nu de excese fără limită.
Lipsa de respect faţă de semeni şi faţă de valorile sociale a ajuns, din păcate, la nişte dimensiuni de neimaginat până în urmă cu câţiva ani. Recent, un comentator pe site-ul "Vieţii libere" le explica celorlalţi (şi mie) că el nu e obligat să fie civilizat şi că urmările nesimţirii lui (era vorba îndeobşte despre curăţenia din oraş) trebuie înlăturate de autorităţi. Şi că de-aia plăteşte el impozite: să aibă dreptul să scuipe cojile de la seminţe pe trotuar. Ca să fiu sincer, mesajul lui, chiar dacă era oarecum izolat, m-a tulburat, căci indică un curent de opinie pe care îl regăsesc, zilnic, şi la alte comentarii.
Din ceea ce constat, devine tot mai prezentă ideea că noi, oamenii, am ajuns cumva deasupra lucrurilor. Că avem voie să facem tot ceea ce ne tună prin minte şi că orice constrângere morală sau legală este un atentat la libertate. Spre exemplu, peste 90% dintre comentariile de pe site-uri şi forumuri româneşti sunt atacuri la persoană. Invective. Sudalme. Măgării. Doar 10% dintre comentatori scriu la obiect şi au idei constructive. Restul împroşcă mizerie sub acoperirea anonimatului.
Fără îndoială, educaţia nu se poate face cu ciomagul. O vită speriată de băţ nu este o vită educată. În schimb, cred că este nevoie de legi mai bune şi mai bine aplicate. Libertatea individului este garantată atâta vreme cât, prin faptele lui, nu aduce atingere libertăţii altuia. Acesta este spiritul (european!) după care trebuie să ne ghidăm. Iar dacă cei care murdăresc oraşul vor plăti amenzi usturătoare pentru asta, se cheamă că îi vom obliga să se gândească de două ori înainte de a se comporta necivilizat. Şi dacă cei care înjură în mediul virtual ar fi aspru pedepsiţi, atunci noi şi copiii noştri am scutiţi de acest spectacol grotesc.
Propun o temă pentru parlamentarii gălăţeni: să iniţieze şi să susţină modificarea legislaţiei privind ordinea şi liniştea publică (activitate care, apropo, nu mai este în atribuţiunile niciunei instituţii!), precum şi pentru elaborarea unei legi privind curăţirea morală a mediului on-line. Sunt foarte curios cine se bagă!
