Oare unde se ascund salvatorii Galaţiului?

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Ciudate vremuri mai trăim. Sărăcie şi furie. Idealuri? Subţiri… Puţini mai speră într-un viitor pozitiv. Şi mai puţini au ca reper etica. Dezbateri de idei? Vorbe! Totul se rezumă la ciondăneli publice cu accente de mahala. Specialiştii (orice fel de specialişti) sunt demolaţi ciobăneşte, după principiul „e democraţie, dom’le, ce pana mea?”. Aproape că nu există faptă, instituţie sau principiu care să nu ajungă în malaxorul discreditării.

Aş lua ca exemplu Justiţia, o instituţie aproape demonizată de opinia publică a ultimilor ani. E adevărat, balanţa dreptăţii e o povară complicată. Cu rare excepţii, cel puţin una dintre părţi iese nemulţumită în urma unui proces. Cineva pierde, iar acceptarea înfrângerii nu este deloc uşoară, căci altfel nu s-ar fi mai ajuns la instanţă. Însă de aici şi până la a lapida Justiţia - de cele mai multe ori doar de dragul lapidării - e un drum pe care n-ar trebui să-l parcurgem chiar aşa de uşor.
Din păcate, efectul pe termen lung al acestei situaţii este catastrofal: magistraţii sunt discreditaţi, iar sistemul devine contestabil. A nu mai crede în Justiţie, adică în puterea legii, este primul pas spre anarhie. Iar cel dintâi semn al anarhiei este radicalizarea furibundă a societăţii, adică exact fenomenul pe care-l trăieşte acum România. Implicit Galaţiul.  

La fel se întâmplă şi cu Biserica, o instituţie ce a ajuns să fie percepută ca un fel de ţap ispăşitor pentru toate relele societăţii. Sunt realmente halucinate acuzaţiile cum că Biserica nu îşi face treaba în privinţa sprijinirii săracilor, culturii, sănătăţii, educaţiei etc. Păi, guvernele şi ministerele cu ce se mai ocupă dacă Biserica rezolvă toate acestea? Admit că tangenţial se poate implica şi în treburile lumeşti, însă raţiunea existenţei Bisericii este mântuirea sufletelor noastre, ale fiinţelor nesigure şi fragile ce populăm vremelnic planeta. Cine priveşte altfel decât aşa Biserica (oricare biserică – nu cred că o credinţă sau alta este contestabilă) este un om sărac cu duhul. Plătim, ca funcţionare socială, pentru cele şase decenii de educaţie comunistă, în care ateismul a fost cultivat până la obsesie în şcoala românească. Iar când şaizeci de ani ţi se repetă că Stalin e bun, iar preoţii sunt răi, cam începi să crezi că albul e negru şi negrul e alb.

La fel se întâmplă şi în alte zone ale societăţii româneşti. Şi Şcoala a fost discreditată de sforarii politici, care au dat educaţia pe mâna unor cozi de topor. Iar cozile de topor s-au rotit între ele, în timp ce dascălii de bună credinţă au fost lăsaţi pe margine. Aşa s-au mişcat lucrurile şi în Sănătate, acolo unde banii au fost sifonaţi fără ruşine către firmele clientelare, în vreme ce medicii au rămas în spitale-ruină, fără medicamente şi cu aparatură de vremea lui Dej. Pacienţii? Îi pasă cuiva?
Ar trebui să închei acest articol sugerând soluţii. Vă mărturisesc că nu am. În acelaşi timp, mă gândesc că am mers de fiecare dată la vot cu încrederea că se vor alege în fruntea ţării, judeţului şi oraşului oamenii cei mai în măsură să găsească secretul bunăstării naţiei. Vi se pare că au apărut vreodată aceşti salvatori?

Citit 1272 ori Ultima modificare Joi, 20 Februarie 2014 18:11

7 comentarii

  • postat de eu
    Vineri, 21 Februarie 2014 19:16
    86.152.154.***
    Sunt de acord ca in ultima vreme biserica e demonizata. Ultimul pretext fiind acela al fetei care "fugit la manastire". Nu cunosc detaliile cazului, dar se pare ca biserica i-a intins adolescentei o mana de ajutor in situatia in care familia s-a derobat, motivat sau nu, de raspunderile ce-i revin, adica sustinere, intelegere, indrumare asa incat fata sa nu caute ajutor altundeva ca vad ca asta i-a deranjat foarte tare pe parintii. E ca in cazul adolescentelor ce raman insarcinate care din lipsa unei indrumari sau a lipsei de atentie si de dragoste din partea familiei isi cauta refugiul in relatii intime care uneori au consecinte mai putin dorite.
    0
    1
    Raportează
  • postat de dove
    Vineri, 21 Februarie 2014 19:13
    5.13.148.***
    naiv, evident
    1
    0
    Raportează
  • postat de dove
    Vineri, 21 Februarie 2014 19:12
    5.13.148.***
    doamne, ce "nai"e redactorul sef a ziarului viata libera. aproape ca l-asi crede daca nu-l citeam de 5-6 ani. un alt rol.
    1
    0
    Raportează
  • postat de un enorias
    Vineri, 21 Februarie 2014 12:35
    212.93.151.***
    Stimabile,

    Biserica nu reprezinta doar cladirea in are sa te rogi. Si atat. E o institutie. Si e o institutie care nu trebuie sa se ocupe doar de botezuri, cununii, inmormantari, si "mantuirea sufletelor noastre...". Ea trebuie sa se implice in problemele comunitatii ai carei membri cotizeza la fiece botez, cununie, inmormantare si slujba. Dar problemele comunitatii sunt, in mare masura, de natura sociala. Nu sunt probleme de fizica cuantica. Cum crezi ca "mantuirea sufletelor noastre, ale fiinţelor nesigure şi fragile ce populăm vremelnic planeta" se poarte face fara implicarea bisericii in viata sociala (lumeasca, asa cum ii spui)? Fara a-si asuma un rol educativ in comunitate? Preotii isi cunosc enoriasii doar cand vin sa sfinteasca casele de sarbatori. Si? Fac ceva pentru cei pe care-i vad in nevoi? II ajuta in vreun fel? Cand e sa-i duca la groapa, jupoaie familia ramasa in viata. Cazurile sociale nici nu ajung la urechile reprezentantilor Bisericii. Uita-te cum e pe alte meleaguri. Nu conteaza cultul religios. Oamenii se ajuta in comunitate, iar preotul/pastorul/muftiul sau ce o fi el, cunoaste absolut fiece nevoie a fiecarei familii de enoriasi ce-i calca pragul lacasului de cult si el da tonul implicarii in actiuni de natura sociala. Nu vreun tabloid. Biserica ia initiativa in comunitate si "plombeaza" lipsurile neacoperite de institutiile "lumesti". In cazul asta ei sunt , hai sa nu zicem saraci, saracuti cu duhul pentru ca mai si gandesc?

    Asa ca mai mediteaza.
    5
    3
    Raportează
  • postat de Zen
    Vineri, 21 Februarie 2014 10:45
    5.13.166.***
    Imi sangereaza ochii de atata prostie
    4
    2
    Raportează
  • postat de fresnescu ionel
    Vineri, 21 Februarie 2014 08:11
    79.117.178.***
    Braila trebuie sa aibe episcopia ei ,asa cum are si Tulcea , care este mai mica decat Braila. De acord cu mine dragi braileni din toata regiunea asa zisa Dunarea de Jos ? Astept voturile voastre.
    10
    2
    Raportează
  • postat de Mantu
    Vineri, 21 Februarie 2014 03:52
    86.133.250.***
    Expresia ,,sarac cu duhul " trebuie echivalata cu ,,sarac in spirit " care nu e totuna cu ,,incapabil de rationamente sanatoase ". Ea se refera la golul sufletesc ce necesita prezenta lui Dumnezeu. Si totusi ar trebui sa fie solutii pentru toate domeniile enumerate .Si inca altele. Daca biserica si-ar indeplini menirea de salvatoare de suflete multe probleme s-ar rezolva. Produsul ei clar ,definit ,palpabil este omul transformat..In ce? Intr-un om cu acelasi caracter ca si Isus Cristos (Iisus) .Bunatatea ,dragostea ,mila, rabdare, blindetea, faptele bune,intelepciunea acestea sunt elemente ce arata ca biserica si-a atins menirea in viata unui om,comunitati,tari...Spunea Domnul isus ca vor veni oameni si vor spune ca ei sunt de la Dumnezeu ...,,-si cum ii vom cunoaste ? Dupa roadele lor ii veti cunoaste". Omul care vrea sa mearga in cer trebuie sa arate asa . Restul sunt vorbe. Iar problemele economice ,sociale se vor adanci pentru ca nu vor exista oameni de caracter care sa sparga marasma hotiei si coruptiei. Iar Dumnezeu va sta cu spatele la o natiune, comunitate sau persoana care sta in mod constant cu spatele la El.
    2
    9
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.