Condamnări grele în dosarul penal în care este inculpată mai toată „lumea bună” a fotbalului românesc. Chiar dacă faptele au avut loc – hăt! – în vremurile în care tânăra democraţie românească de-abia îşi exersa zborul, iată că justiţia nu uită şi nu iartă. E clar că, mai devreme sau mai târziu, orice nelegiuire este pedepsită.
În fapt, trimiterea la închisoare a capilor fotbalului autohton (printre condamnaţi se află şi gălăţeanul MM Stoica, dar şi personaje celebre, precum Gică Popescu sau Giovani Becali) este un semnal pe care toţi cei certaţi cu legea ar trebui să-l perceapă clar, fără echivoc: nimeni nu scapă nepedepsit pentru faptele sale. Ascunderea după imunităţi parlamentare, paravane politice sau maldăre de bani este doar o amânare a inevitabilului. Iar demolarea acestui mit al intangibilităţii nu e un lucru rău căci – iată! - în sufletul poporului se reaprinde flacăra speranţei. Carevasăzică, jefuitorii plătesc până la urmă! Se-ntâmplă mai târziu decât ar fi trebuit, dar e bine şi aşa.
Faptele imputate grupul de condamnaţi din dosarul transferurilor se înscriu într-un fel de şablon al modului cum a fost tâlhărită România în ultimii 24 de ani. Jucătorii de fotbal (apropo, aceştia figurau în acte ca… mijloace fixe) aparţinând cluburilor sportive româneşti - cluburi deţinute în acea vreme de către stat - au fost vânduţi în străinătate la preţuri mari, dar în acte au fost trecute sume modice. Grosul banilor – şi vorbim aici de milioane de euro (asta numai ce au probat procurorii; amploarea fenomenului este mult mai mare) – au mers în buzunarele şmecherilor care au crezut că nu-i va prinde nimeni, niciodată. Luxul afişat cu ostentaţie în toate prilejurile de către cei care au participat la această fraudă de proporţii are la bază, de fapt, jefuirea banului public, ruinarea sportului românesc, distrugerea sentimentului naţional promovat prin performanţa sportivă. Nu avem doar o fraudă fiscală, ci o trădare faţă de ţară.
Prin sentinţa tocmai pronunţată de către judecători, în închisorile româneşti vom avea un întreg sistem: fotbalişti, impresari, preşedinţi de cluburi, patroni de grupări fotbalistice. Se poate pune lejer de-o ligă. Campionatul naţional - dar ce spun eu naţional? Intergalactic! – al puşcăriilor va avea un viitor glorios. Iar Gigi Becali ar putea deja să-şi antreneze abilităţile-i recunoscute de gazdă, pe ritmul celebrei reclame „Ţi-am pregătit un pat la noi în celulă”.
Însă, oricât de spectaculos ar fi finalul din dosarul transferurilor, se cheamă că avem parte doar de un preludiu ratat dacă totul se rezumă doar la acest dosar. Spre exemplu, nu pricep de ce se insistă atât de vehement pe amânarea alegerilor de azi de la Federaţia Română de Fotbal. În opinia mea, cererile de amânare au în spate exact corupţia din sistem, căci răgazul nu ar putea fi folosit decât pentru negocierea preţului pentru voturile rămase vacante după ce Gică Popescu a aflat că este incompatibil pe motiv de închisoare.
În fine, cred că procurorii trebuie să termine repede ceea ce mai au de terminat în fotbal şi să se apuce să-şi exerseze priceperea şi în ceea ce priveşte devalizarea industriei româneşti. Personal, ca jurnalist de investigaţii, le pot furniza cel puţin zece dosare beton, care vor face scandalul din fotbal să pară o joacă. Curaj, domnilor magistraţi!
