Cardul de sănătate... cu porţia

Evaluaţi acest articol
(8 voturi)

În zgomotul mediatic produs de blocarea platformei informatice a cardului de sănătate, ceea ce s-a auzit cel mai puţin a fost tocmai strigătul de indignare şi de disperare al miilor de pacienţi aflaţi la mila unui sistem sanitar aflat cu un picior în groapă. În cele trei zile în care sistemul a fost practic paralizat, mii de bolnavi nu au putut nici măcar să-şi procure medicamentele din farmacii, fără a mai vorbi de accesul la alte servicii medicale. Alţii nu au putut fi internaţi sau externaţi din spital, vina fiind aruncată pe acelaşi sistem informatic nefuncţional.

Dincolo de toată această isterie, aspectul fundamental de care prea puţini par dispuşi să ţină seama este unul simplu: sunt prea puţini bani pentru nevoile reale ale sistemului de sănătate. Tocmai de aceea, cu cât resursa financiară este mai limitată, cu atât mai mult contează modul în care fondurile disponibile sunt cheltuite. La această lecţie, autorităţile nu par capabile să ia o notă de trecere.

Recent, şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Radu Ţibichi, a ieşit în presă cu o serie de cifre care vorbesc de la sine despre nemaipomenitele economii făcute în sistemul de sănătate din România, odată ce cardul de sănătate a devenit obligatoriu. Astfel, doar într-un singur an, medicii au prescris cu patru milioane de reţete mai puţin. Numărul pacienţilor consultaţi în ambulatoriu (policlinici - n.r.) a fost şi el cu 450.000 mai mic, în vreme ce în spitale s-au înregistrat cu 100.000 mai puţine internări. Totul a însemnat un beneficiu de 100 de milioane de euro pentru CNAS. Totul, prin reducerea fraudei din sistem.

Ceea ce nu a spus Radu Ţibichi este că sistemul cardului de sănătate a costat câteva zeci de milioane de euro, iar suma va creşte progresiv, odată cu costurile sistemului de mentenanţă. Mai mult, şeful CNAS a uitat să precizeze şi despre zecile de situaţii în care sistemul pur şi simplu nu a funcţionat. Astfel, o parte notabilă din economiile cu care acum conducerea CNAS se mândreşte provin şi din "profitul" făcut pe seama pacienţilor, prin neacordarea unor servicii medicale.

Dacă autorităţile se pricep să facă economii prin ştergerea unor drepturi constituţionale (aşa cum este dreptul la asistenţă medicală - n.r.) ale asiguraţilor, nu la fel de pricepute sunt şi atunci când vine vorba de contracararea fraudei din sistemul public de sănătate. Mult prea multe dintre controalele pe care CNAS le face acum furnizorilor de servicii medicale sunt doar tematice, adică anunţate, şi mult prea puţine inopinate.

În continuare, echipele de control se prefac că nu văd faptul că bolnavii sunt trimişi să-şi cumpere medicamente şi alte materiale sanitare, în vreme ce spitalul primeşte bani de la CNAS pentru acest lucru. În vreme ce un tip de furt a devenit imposibil, prin informatizarea sistemului, au fost puse la punct alte modalităţi de a ocoli legea. Nu de puţine ori, pacienţii internaţi s-au plâns că li s-au cerut cardurile şi parolele, de către anumiţi angajaţi din secţie. Proasta gestionare a banilor, pe de o parte, şi frauda încă prezentă în sistem, pe de altă parte, fac din cardul de sănătate o unealtă asemănătoare cartelei alimentare de pe vremea comuniştilor. Un instrument prin care accesul la serviciile medicale se face doar cu porţia, atunci când sistemul nu este blocat.

Citit 1303 ori Ultima modificare Vineri, 14 Octombrie 2016 17:27

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.