INTERVIU Conf. Dr. Andy Puşcă, rector Danubius: „Dorim o universitate regională la Galaţi”

INTERVIU Conf. Dr. Andy Puşcă, rector Danubius: „Dorim o universitate regională la Galaţi”
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

* Rectorul Universităţii Danubius, conf. dr. Andy Puşcă, vorbeşte despre criza care a afectat universităţile, despre proiecte internaţionale, despre viitorul unui oraş universitar


- Universităţile româneşti trec, în acest moment printr-o criză. Este vorba despre o criză demografică, peste care s-au suprapus criza economică şi una de dată recentă, cea a bacalaureatului. Cum vă descurcaţi în aceste condiţii?

- Bani nu mai are nici statul român, nici studenţii potenţiali. A crescut calitatea învăţământului universitar prin faptul că bacalaureatul este mai serios, dar, în acelaşi timp asta a însemnat şi un număr mai mic de studenţi. Pentru orice universitate, indiferent dacă este de stat sau privată, asta înseamnă bani mai puţini. Dar învăţământul de astăzi nu mai este unul local. Nu este nici regional, nu este nici naţional. Este unul global. Competiţia se dă între universităţi din România, din Italia, din Singapore, din China, din America. În condiţiile tuturor acestor crize, în condiţiile în care banii au fost din ce în ce mai puţini, am ajuns să dovedim că un management privat este mai eficient. Noi am stabilizat lucrurile, am făcut faţă crizei, sperăm să nu mai continue foarte mult.

- Ce aţi făcut ca să nu existe consecinţe mai grave şi ce anume veţi mai face pentru a putea spune că aceste crize au rămas definitiv în urmă?

- Sunt două măsuri mari: am redus cheltuielile şi am căutat alte surse de finanţare, altele decât cele pe care le aveam până acum. Reducerea cheltuielilor înseamnă o eficientizare în ce priveşte utilităţile şi o reducere a personalului, plus o reducere a cheltuielilor cu personalul care a rămas. Au fost măsuri hotărâte de Senatul Universităţii şi de Consiliul de Administraţie. S-au redus posturi din funcţiile de execuţie, din personalul administrativ, dar şi din rândul cadrelor didactice. Cealaltă măsură constă în atragerea de fonduri europene.

- Concret, aveţi în acest moment proiecte europene în derulare?

- Avem o televiziune care a fost înfiinţată sută la sută din fonduri europene. Avem un laborator care a fost creat din fonduri europene. Infrastructura IT, care oricum era foarte bună, s-a îmbunătăţit. Personal, coordonez un proiect cu un buget de două milioane şi jumătate de euro, în care sunt angrenaţi zece parteneri. E drept, e greu de gestionat, dar vă spun că am reuşit să finanţăm activitatea a 50 de oameni din cinci ţări: Italia, Franţa, Germania, Grecia şi România.

- În afară de atragerea fondurilor europene mai aveţi şi alte strategii de dezvoltare?

- Atragerea de studenţi străini este, de asemenea, o altă sursă bună de finanţare. Studenţii străini din afara Uniunii Europene plătesc alte taxe. De asemenea, o altă sursă de finanţare este atragerea de studenţi la acel masterat internaţional în administrarea afacerii, pe care îl vom derula în parteneriat cu Universitatea Arcadia. Partenerii noştri acreditează acest masterat în America şi, împreună, îl oferim studenţilor români şi studenţilor din Europa de Est. E acelaşi masterat care se predă şi în Paris, şi în Singapore. Aşa cum spunea şi partenerul nostru american, profesorul Steve Michael, un absolvent al acestui masterat va fi angajat de companii multinaţionale, pe un salariu suficient de bun ca să îşi acopere investiţia în studii. Taxa este stabilită în contract la valoarea de 18.000 de euro. Vom acorda şi burse, iar masteratul va include şi o experienţă internaţională.

- Credeţi că un absolvent al acestui masterat s-ar irosi făcând business în Galaţi?

- Galaţiul trebuie să se dezvolte. Noi suntem pregătiţi să sprijinim comunitatea, suntem deschişi, disponibili pentru orice fel de propuneri în acest sens. Trebuie să ne dezvoltăm împreună, altfel nu ar avea niciun rost să construim ceva internaţional la Danubius iar comunitatea să nu poată absorbi. Sigur, noi ne adresăm şi ţărilor vecine, Moldova, Ucrania, Bulgaria, Rusia. Cel puţin în primă fază, până când vom observa o relansare a Galaţiului în plan global, nu cred că absolvenţii acestui masterat internaţional îşi vor găsi de muncă exclusiv în această zonă. Dar regiunea este extinsă... Noi intensificăm acţiunile de dezvoltare a regiunii pentru că de aceea aducem acest masterat internaţional la Galaţi şi nu a fost plasat la Moscova sau la Bucureşti. Poziţia geostrategică a Galaţiului, precum şi posibilităţile de dezvoltare a zonei sunt câteva dintre dintre avantajele noastre.

- Aveţi în vedere schimbări şi în ce priveşte programele de licenţă?

- În viitor, noi vedem altfel programele de licenţă. De exemplu, programele în limba română pot fi furnizate şi studenţilor străini, fie cu un an pregătitor, fie plasând, pe lângă programul în limba română, un program în limba engleză. Apoi, tot cu partenerii din America, avem programul "Honours". Cei mai buni studenţi ai noştri, de la programele actuale, împreună cu cei mai buni studenţi americani se întâlnesc în martie la Galaţi pentru a discuta probleme globale. Am angrenat în acest proiect şi CNVA-ul, pe care noi îl considerăm elita sistemului preuniversitar din Galaţi. Mai avem, de asemenea, în proiect un schimb de studenţi cu partenerii noştri americani. Îl aşteptăm luna viitoare pe decanul Facultăţii de Studii Globale de la Universitatea Arcadia pentru a discuta ambele aspecte: atât întâlnirea de anul viitor, cât şi proiectul care vizează schimbul de studenţi. Acestea sunt programele americane. În ce priveşte programele europene, ne vom dezvolta pe filiera studenţilor străini. Ne pregătim în acest sens, adică profesorii noştri învaţă limba engleză, acredităm programe în limba engleză, scriem cărţi în limba engleză pentru a avea resurse didactice.

- Vorbeaţi despre o regiune a Galaţiului care să se bazeze pe mediul academic. Cum vedeţi viitorul învăţământului universitar gălăţean?

- Eu deja i-am propus domnului rector Iulian Bârsan, de la Universitatea "Dunărea de Jos", startul unui oraş universitar. Nu avem tradiţia altor oraşe din ţară, dar putem construi. Condiţia minimă este să avem două universităţi. Pe care le avem. Dacă cele două universităţi colaborează, atunci ia fiinţă această idee. Şi apoi se construieşte un oraş universitar prin asocierea universităţilor. Fiecare trebuie să facă altceva. Dacă "Dunărea de Jos" are o tradiţie tehnică, noi avem o tradiţie socio-umană. Ba chiar ne lăudăm că suntem cei mai buni în domeniu. Mergem pe principiul complementarităţii. Aceasta ar putea fi o adevărată universitate regională.

Citit 6370 ori Ultima modificare Miercuri, 21 Noiembrie 2012 08:45

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.