Evaluaţi acest articol
(8 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

„Dulcea povară a limbii române” a fost o întâlnire plină de amintiri şi de exemple de viaţă dăruită Şcolii, în care vreo 30 de absolvenţi ai promoţiei 1970, a treia promoţie de la înfiinţarea la Galaţi a Institutului Pedagocic de trei ani, prima „fabrică” de viitori profesori, au predat acum ştafeta câtorva studenţi la Litere de la Universitatea „Dunărea de Jos”.

Zeci de dascăli cu părul puţin albit, unii deja pensionari de câţiva ani, au stat în bănci alături de studenţii de acum ai facultăţii. Au onorat întâlnirea, vineri, 28 octombrie, într-o sală de curs, întâmpinaţi de prof. univ. dr. Alina Crihană, de la catedra de Litere, prof. Daniela Nistor, inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar Judeţean, şi lect. univ. dr. Nicoeta Crânganu, din nou la catedră la Litere, după ani buni inspector şcolar. Fosta inspectoare a lăudat buna organizare a activităţile profesorului tecucean Radu Vladimir, de la Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”, moderatorul întâlnirii de acum, profesor întemeietor al unei secţii de Jurnalism la şcoala sa. A primit aplauze unul dintre profesorii care au scos promoţia 1970 - prof. univ. dr. Valentin Ţurlan, fost decan şi şef de catedră, care a povestit franc, cu umor şi căldură, despre începuturile muncii sale aici. Fiind repartizat după absolvire la Galaţi, la un an de la fiinţarea institutului, în ´60, profesorul Ţurlan, ginerele unui preot arestat politic - deci „cu probleme”, abia se căsătorise de două zile, la Câmpulung Moldovenesc. A stat cu chirie, la marginea oraşului, cu apă pentru baie în curte, cu un pat sprijinit pe butuci, a avut şi studenţi mai vârstnici decât el. A fost şi inspector şcolar general, şi, în ´89, şomer,  la desfiinţarea Filologiei, a făcut demersuri la minister pentru reînfiinţarea secţiei, în formula Litere şi Ştiinţe. „O profesie privilegiată – o faci cu bucurie!” Mulţi dintre studenţii săi le predau acum altor studenţi.  Dascălul a evocat profesori petrecuţi din viaţă şi întâmplări din propria studenţie, inclusiv câte un chef studenţesc, dar fără nici măcar o oră lipsă la cursuri! Şi membrii promoţiei, din Galaţi Brăila, Buzău, Tulcea, Vrancea,   au povestit pe unde au lucrat şi ce au făcut, servind mai multe şcoli prin ţară, la sat şi oraş, unii ajungând directori de şcoli.  „Şcoala românească are încă nevoie de dascăli” – a fost concluzia.

După 46 de ani de la absolvire, fostele colege (doar puţini bărbaţi s-au încumetat să predea), absolvente ale Institutului, apoi ale Universităţii de stat şi ale altor curse, s-au recunoscut cu greu. „Eu sunt, nu mă recunoşti?” Sau: „Iar eu eram blondă şi subţirică, acum sunt brunetă şi m-am îngrăşat” „Ne zburau gândurile şi pletele; au rămas gândurile” – puncta profesorul Vladimir.  Acum, şi-au povestit cu toţii odiseele şi au vizitat, foarte emoţionaţi, fostul Institut.

Citit 2315 ori Ultima modificare Joi, 03 Noiembrie 2016 18:32

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.