Scriitorul şi jurnalistul gălăţean Victor Cilincă a descoperit recent că un fragment dintr-o carte a sa pentru copii a fost selectat de autorii unui manual de "Limba română", apărut la editura Intuitext (Mirela Mihăescu, Ştefan Pacearcă, Aniţa Dulman, Crenguţa Alexe, Otilia Brebenel), pentru a ilustra cum se realizează portretul unui personaj.
"De când am aflat acest lucru, mă tot întreb dacă n-am murit. Nu mi se pare normal să te afli într-un manual încă din timpul vieţii. Când mă felicită cineva, mă prefac că-s supărat şi le spun că, probabil, se află şi Creangă pe-acolo", glumeşte jurnalistul de la "Viaţa liberă", cu umorul care l-a făcut deja celebru şi printre colegi, dar şi în comunităţile literare din ţară.
Prezent cu tot sufletul printre elevii gălăţeni, de câte ori este chemat pentru a le împărtăşi din tainele scrisului sau pentru a le spune o sumedenie de poveşti despre oraşul lor, Victor Cilincă, în ciuda modestiei sale exagerate, nu este la prima sa experienţă de acest gen. O poveste poliţistă de-a sa, tradusă de profesorul Petru Iamandi şi publicată într-o revistă din Marea Britanie, a fost descoperită de o profesoară de limba engleză din Viena, care a ţinut s-o predea elevilor săi la liceu. În plus, "Abecedarul istoric gălăţean" a devenit carte de căpătâi pentru unii profesori de istorie cu "suflet de gălăţean".
Victor Cilincă susţine că apariţia sa în manual a fost o surpriză pentru el, mai ales că autorii nu l-au anunţat şi nu l-au întrebat nimic: "Am aflat de la o prietenă care are copilul în clasa a IV-a, care mă cunoaşte bine şi e familiarizat şi cu câteva dintre poveştile mele. Personajul meu a apărut cu nume schimbat. Eu îi spusesem Dadiş, de la "da' di şi?", forma moldovenească a întrebării pe care o pun obsesiv copiii", povesteşte autorul.
"Fetiţa care avea prea mulţi pistrui" este numele poveştii care apare în manual, scriere care dă şi numele volumului de povestiri pentru copii pe care Victor a publicat-o întâi în 1981, în revista studenţească "Orientări", apoi, în 1991, la editura "Porto Franco", în volum.
"Sunt mândru de cartea aceasta. Puţini ştiu că s-a vândut atunci în 24.000 de exemplare, iar eu, cu banii câştigaţi, am reuşit să-mi cumpăr un apartament", mai povesteşte Cilincă.
Volumul a beneficiat şi de o traducere în limba engleză, realizată de acelaşi Petru Iamandi, şi a apărut în România la editura "N'ERGO", apoi în SUA, la editura "Borgo Press", care i-a mai publicat şi o piesă de teatru, "Polonius", şi l-a inclus în două antologii, una SF şi alta de povestiri poliţiste.
Victor Cilincă are peste 30 de cărţi publicate (romane, proză scurtă, teatru, SF, poezie, roman foileton, eseu). Este prins în "Istoria dramaturgiei" de Mircea Ghiţulescu, în dicţionare cu scriitori şi antologii. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Ziariştilor Profesionişti şi al Asociaţiei profesorilor de Istorie "Dunărea de Jos" Galaţi. Împătimit după istoria locală, a compus versurile Imnului Galaţiului, compus de Dan Eugen Drăgoi.
