Ninsoarea trece, groapa rămâne

Ninsoarea trece, groapa rămâne
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Ieri a fost a doua zi de când Faleza Superioară a fost închisă în zona Elice, din cauza gropii căscate în asfalt. Dincolo de spectaculozitatea craterului cu o adâncime de aproximativ zece metri – care atrage ca un magnet oameni inconştienţi, ce par că nu au alt scop în viaţă decât să privească în hău (?!) – avaria aduce şi nişte consecinţe destul de neplăcute. Iar cea mai nesemnificativă este oprirea temporară a circulaţiei rutiere…     

Cine e vinovat că asfaltul s-a surpat?

Până acum, autorităţile locale au evitat să spună clar ce anume a provocat surparea respectivă, în condiţiile în care din ce în ce mai multe voci s-au referit la lucrările ISPA, realizate în zonă de firma turcească Yapi.

Fără un verdict clar însă, totul rămâne la stadiul de bârfă; însă fum fără foc nu iese, iar faptul că reparaţiile nu au început imediat a dat naştere şi altor interpretări. 

Şi, ca şi cum nu era destul că turcii de la firma Yapi tocmai desfăşoară o lucrare complexă în zonă (chiar în parcul de la Elice), luni, viceprimarul municipiului Galaţi, Nicuşor Ciumacenco, spunea că „…probabil lucrările ISPA desfăşurate în zonă au slăbit carosabilul”.

Celălalt viceprimar, Mircea Cristea, spune însă că „dacă măcar unu la sută din avarie ar fi fost provocată de firma Yapi, i-am fi penalizat fără discuţie”. 

„Însă trebuie ştiut alt lucru: canalul colector de acolo are o vechime de peste 50 de ani, iar perioada de funcţionare a fost depăşită cu vreo 20 de ani. De altfel, asta ne-ar fi aşteptat să se întâmple în tot oraşul, dacă nu am fi avut proiectul ISPA, de modernizare a vechii reţele de canalizare”.

„Avaria de pe Faleză a fost provocată de vechimea canalului colector, de faptul că asfaltul a fost crăpat, apa s-a infiltrat, a spălat pământul de sub asfalt, pentru că trebuie spus că Faleza nu are o fundaţie ca o şosea, ci este asfalt turnat pe pământ…”.

„După cum se ştie, solul din Galaţi este şi aşa dificil, este loess şi aşa s-a ajuns la situaţia de astăzi”.

Mircea Cristea a mai spus că, într-adevăr, turcii de la firma Yapi lucrează sub parcul de la Elice, la „…o cameră mare de pompare, amenajată la adâncime de şapte-opt metri şi la pregătirea unui foraj orizontal care va face racordul canalului colector de sus, de pe Domnească de la Nespălata la noul canal colector construit deja prin ISPA şi care trece pe sub Faleza inferioară”.

Totuşi, această operaţie – care va face ca actualul colector să fie dezafectat – este programată să se realizeze abia la sfârşitul verii. Ceea ce înseamnă că, până atunci, anticul canal colector trebuie să funcţioneze. Adică, să se repare ce s-a avariat acum, când s-a surpat asfaltul.        

Cum se repară şi ce riscuri sunt?

Directorul tehnic de producţie al SC Apă Canal, Niţă Podaru, ne-a explicat că prăbuşirea asfaltului şi pământului a distrus pe o porţiune de cel puţin un metru şi jumătate cupola superioară a canalului colector.

Pentru a vă face o idee, imaginaţi-vă că acest canal colector este, de fapt, un şanţ din beton armat, format din două bucăţi: partea de jos şi partea superioară.

Ei bine, tocmai partea superioară s-a spart. Acest lucru nu afectează, deocamdată, capacitatea de deversare a canalului colector, ne-a asigurat Niţă Podaru, spunând că „…în prezent, gradul de umplere a canalului este de 40-60 la sută” şi că abia în cazul precipitaţiilor serioase se ajunge la un grad de umplere de 80 la sută.

Ceea ce înseamnă că ar fi foarte bine să nu plouă în următoarea perioadă de timp, căci, dacă apa reziduală din canal depăşeşte marginile şi spală pământul din jur, surparea s-ar putea întinde. O altă problemă o constituie nivelul Dunării.

„Este încă bine că nivelul Dunării este scăzut şi nu cum era în ianuarie”, a spus Niţă Podaru. Explicaţia este simplă: în prezent (adică până s-o finaliza lucrarea ISPA de epurare a apelor uzate), apa menajeră se varsă direct în Dunăre, cam în dreptul Elicei.

Când nivelul apei este scăzut, mirosul care emană din zonă indică foarte bine locul în care mizeria este aruncată direct în fluviu. Ei bine, dacă nivelul Dunării creşte, pe principiul vaselor comunicante, apa va „urca” şi în colectorul avariat.

Soluţii tehnice şi alimentarea cu apă a mii de gălăţeni

Având în vedere că este vorba despre o avarie importantă, la faţa locului au fost chemaţi inginerii de la SC Proiect SA. Numai aceştia vor da soluţia tehnică de reparaţie.

„Trebuie ţinut cont că pe acolo trece şi conducta de apă potabilă care alimentează toţi consumatorii din Valea Oraşului, blocuri, case, Spitalul CFR, Şantierul Naval”.

„În momentul în care se va decide devierea conductei de apă – pentru intervenţie – se va opri pentru câteva ore furnizarea de apă, dar, desigur, vom anunţa din timp”, a anunţat Niţă Podaru.

Acesta a dat detalii şi despre avaria propriuzisă, despre faptul că a fost afectată cupola superioară a canalului dar şi despre vechimea acestui canal.

„Conform datelor noastre, canalul a fost construit în 1960, din beton armat turnat la faţa locului… După ce proiectantul va da soluţia tehnică, va începe lucrarea de reparaţie, la comanda Primăriei”.

„Va trebui să fim foarte atenţi, pentru că vorbim de o lucrare la adâncime, în pământ ud, adică vor fi riscuri. De aceea va trebui să stabilizăm malul”, a mai spus Niţă Podaru.

Citit 2147 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.