O lucrare începută cu scop precis, acela de a moderniza un colţ din comuna gălăţeană Oancea, a scos la iveală mărturii istorice importante.
În şanţurile săpate pentru introducerea unei conducte de alimentare cu apă a fost descoperit un cimitir vechi, de a cărui existenţă nu s-a ştiut până acum.
„Nu am ştiut până acum nimic despre existenţa acestui cimitir, nu ştim nici să fi fost pe aici o aşezare”.
„Am aflat toate astea acum, în momentul în care au început lucrările pentru conducta de apă”.
„Ce am putut face noi a fost să oprim pentru moment lucrarea şi să anunţăm autorităţile în legătură cu această descoperire întâmplătoare”.
„O parte dintre osemintele găsite şi care au fost mai bine conservate le-am adus la Primărie”.
„Cu siguranţă ele trebuie conservate în cu totul alt fel, tocmai de aceea aşteptăm să vină specialişti, arheologi, antropologi, să facă cercetări şi să preia aceste rămăşiţe”, ne-a povestit Victor Chiriloaie, primarul comunei gălăţene Oancea.
Acesta a continuat spunând că, până să înceapă lucrările pentru realizarea reţelei de alimentare cu apă în acea zonă a satului, nu s-a ştiut de existenţa acestui cimitir.
Tocmai de asta, descoperirea pare a fi una importantă pentru istoria judeţului Galaţi şi a comunei Oancea.
Imediat după ce s-a aflat de vechiul cimitir, sătenii au început să îşi spună părerea despre vechimea oaselor şi despre neamul celor îngropaţi pe acel deal.
O ciudăţenie le-a tulburat însă grav scenariile. Defuncţii fuseseră îngropaţi în coşciuge, pentru că se păstrează încă urmele de lemn putrezit în jurul oaselor de culoare roşiatică, numai că toţi sunt aşezaţi pentru somnul de veci cu capetele la răsărit, şi nu invers, aşa cum se obişnuieşte la creştini.
Pentru ca nelămuririle să fie spulberate, este însă nevoie ca specialiştii să facă cercetări la Oancea.
„După cum arată aceste oase, par a avea câteva sute de ani, însă nu suntem specialişti să le putem data”.
„Cine ştie ce neamuri, ce culturi, ce civilizaţii au trecut pe aici? Ar fi interesant să aflăm”, a comentat primarul comunei.
Cum e iataganul, şi defunctul
Sătenii spun că imediat după ce întâmplătoarea descoperire a fost făcută, au auzit şi o legendă povestită de către unul dintre cei care locuiesc în zona respectivă.
Se pare că în momentul în care acesta a săpat, ca tot omul gospodar, o groapă în ogradă, ar fi descoperit un mormânt asemănător.
În sicriu, alături de oseminte, s-ar fi aflat şi o sabie, un iatagan, cuprins de rugină, dar conservat destul de bine.
Acesta nu a păstrat însă arma, iar urma ei s-a pierdut peste timp.
În fine cei din Oancea, atât autorităţi, cât şi săteni, aşteaptă ca cineva să vină şi să înceapă acolo săpăturile.
Până atunci, prin unele curţi se păstrează însă gropi în care zac saci cu oseminte dezvelite de către cei care au săpat şanţul pentru conducta de apă.
Cercetările nici nu au început
Directorul Muzeului de Istorie Galaţi, Cristian Căldăraru, ne-a declarat că această descoperire a fost anunţată de către cei din Oancea, iar o echipă a muzeului s-a deplasat în zonă.
Nu s-au făcut însă cercetări amănunţite deocamdată, asta pentru că este nevoie ca primele informaţii să fie procesate, dar ar mai trebui şi ceva fonduri.
„Până în acest moment s-a făcut la faţa locului o vizionare şi nu o cercetare propriu-zisă”.
„Urmează ca informaţiile colectate să fie direcţionate către minister, iar dacă se va impune şi dacă va exista finanţare din partea Consiliului Local, o echipă de arheologi va reveni în zonă pentru cercetări ample”.
„Nefăcându-se aceste cercetări, nu putem deocamdată să facem referiri precise la vechimea cimitirului respectiv”.
„Este posibil să fie vorba despre o necropolă de secol 17 sau 18, însă, repet, este vorba doar despre o presupunere”, ne-a declarat Căldăraru.
Deschiderea unui şantier arheologic la Oancea nu este însă un proces care să înceapă cât ai pocni din degete. Nici procedurile juridice nu sunt tocmai simple.
„Ţinându-se cont de faptul că acest cimitir a fost descoperit în urma unor lucrări edilitare (în zonă se săpau şanţuri pentru reţeaua de alimentare cu apă din comună) s-a dispus deocamdată oprirea lucrărilor”.
„Este însă greu de anticipat că acolo va fi deschis prea curând un şantier arheologic, asta pentru că eventuale cercetări s-ar putea face doar pe domeniul public, nu şi pe proprietăţile celor din comună”, a mai comentat directorul Muzeului de Istorie.
Rămâne de văzut dacă istoricii şi specialiştii în arheologie vor începe cu adevărat cercetările în acea zonă.
Până atunci, din şanţul căscat pe o uliţă din Oancea, vor continua să se ivească mărturiile unor vremuri apuse de mult, cine ştie când…
