Dezvăluiri despre Radu Macovei, la un an de eternitate

Dezvăluiri despre Radu Macovei, la un an de eternitate
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

Marţi seară, la  Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, la un an fără două zile de la dispariţia fondatorului ziarului "Viaţa liberă", a fost lansată cartea-omagiu "Mistuire pentru dăinuire - Radu Macovei (1943-2020). Cultură, comunicare, apostolat".

Volumul a fost editat la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, printr-un proiect al Filialei Galați a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZP), în parteneriat cu Muzeul și cu Arhiepiscopia Dunării de Jos. Cartea a fost coordonată de Maria Stanciu, preşedinta filialei gălăţene a UZP. Au fost prezenţi foşti învăţăcei ai săi într-ale scrisului, colegi şi prieteni ai unui om de neuitat, în faţa sălii pline (palierul de la etaj) fiind moderator ÎPS dr. Casian Crăciun, arhiepiscopul de la Dunărea de Jos, alături de prof. univ. dr. Viorica Macovei, soţia, pentru jumătate de veac, a gălăţeanului evocat, şi sora ziaristului emblematic, prof. Nicoleta Dana Ioniţă, distinsă cu Ordinul Meritul pentru Învăţământ, în grad de Comandor.

Am ascultat neaşteptate istorii adevărate, ca de serial de aventuri, despre un luptător curajos şi nesupus, o prezenţă meteorică, fulminantă, dar discretă în privinţa meritelor sale.

Nici "Călăuza ortodoxă" nu era ceea ce este fără "Viaţa liberă"

Cartea a fost tipărită la tipografia eparhială "Candela Cuvântului", "care n-ar fi existat dacă nu i-ar fi trecut prin cap lui Macovei să facă o clasă de tipografi în şcoala postliceală, după Revoluţie", a arătat arhiepiscopul. "Aşa a făcut şi tipografie [a "Vieţii libere"] şi aşa a câştigat locul întâi pe ţară cu cel mai bun ziar - i-am zis, ca şi Universitatea, navă-amiral în vremuri tulburi, la Dunărea de Jos, ziarul "Viaţa liberă!". Înaltul prelat recunoştea: "Nici <Călăuza ortodoxă> nu era ceea ce este fără "Viaţa liberă", ai cărei redactori au scris şi acolo. După Revoluţie, Radu Macovei a cerut ca "nimeni, cu o medie de sub 8,50 la bacalaureat, cât sunt eu aici, să nu vină să ceară vreo funcţie!" - a mai amintit vorbitorul. Arhiepiscopul a avut numai cuvinte calde despre ziariştii seniori, de pionierat la începutul "Vieţii libere" şi până la cei mai tineri, de azi, care "sunt foarte buni, se luptă cu un greu mai mare".

Secrete de familie - o mişcare de Rezistenţă... genetică

Dar care să fi fost secretul.... genetic al celui care, alături de numai câţiva colegi, avea curajul să scoată, în noaptea de 22 decembrie 1989, primul ziar liber din România? Tatăl său, lt. col. Gheorghe Macovei, a luptat pe Frontul de Est şi a avut de suferit în regimul comunist. Ziaristul Radu Macovei a fost anchetat pentru "rude în străinătate" - de fapt, unchiul său, uriaşul dirijor şi formator de genii muzicale Sergiu Celibidache, i s-a interzis să-şi viziteze unchiul, la Munchen, la aniversarea acestuia. Puţin înainte de Revoluţie, ziaristul a fost anchetat şi pentru apartenenţa la "grupul celor zece" ziarişti de la "Viaţa nouă" care au avut curajul să trimită un protest către C.C. al P.C.R.. Ca... "ginere de popă", a fost o vreme chiar dat afară de la ziar.

În anii ´80, i-am admirat curajul vorbelor, într-o întâlnire întâmplătoare - nu mă cunoştea, dar risca! (n.a.)

"Prorocirile" editoriale ale lui Radu Macovei

Arhiepiscopul a început evenimentul de marţi, metaforă vizuală, cu lansarea de carte "La lumina opaiţului" - o candelă, a cărei lumină a comparat-o cu flacăra vieţii vijelioase a celui evocat. "Un om care m-a convins că poate urca în lumină". Lăsând amintiri care "mi se par nişte pete luminoase în sufletul meu, datorită şansei pe care am avut-o de a-l întâlni pe domnul Radu Macovei. Că nu mă cunoştea nimeni... A fost o [primă] întâlnire dificilă, în contextul timpului tulburat de nestatornicia omenească", după Revoluţie. "Nu-mi vine să cred că, după o discuţie foarte complicată, acum 31 de ani în cap, mă obligă realitatea să transform şi să transfer trecutul în prezent! Fac eforturi mari pentru a auzi profeţiile lui Macovei de acum 31 de ani. Mi s-a părut un om cam lumesc - aşa e, cam intempestiv - aşa e, când aspru, când bun - aşa e... Dar nimic n-ar fi fost azi aici fără Radu Macovei!". Se referea la sprijinul pentru reabilitarea clădirii Muzeului, care era să fie înghiţită de pământ.

Îmi amintesc şi că la venirea mea la ziar, în ´95, am îndrăznit să mă mir, în biroul său, de ce nu scrie editoriale în ziar. Mi-a răspuns, cu modestia pe care nu o cunoscusem însă la un om atât de vulcanic, că nu se cuvenea poate să publice aşa, în propriul ziar. Şi până la urmă, uite!

Am găsit, de pildă, volumul de editoriale ascuţite, clare, dar şi vizionare, tocmai în catalogul Bibliotecii Stanford, din California, fondată la 1891! (n.r.)

"Domnul Radu"

"Radu Macovei rămâne domnul presei româneşti, cel puţin în partea această de ţară", l-a evocat şi ziaristul Grigore Lazarovici, director adjunct la ziar în "epoca Macovei". Printre alte intervenţii, profesorul şi scriitorul Virgil Nistru Ţigănuş, prieten de-o viaţă, a evocat "întâmplări pe marginea tragi-comicului". A intervenit şi actorul-scriitor Vlad Vasiliu, membru în guvernul provizoriu local după 1989, cel care a citit mesajul primului număr din "Viaţa liberă", în direct, la Televiziunea Română, acum citind o poezie proprie, dedicată ziaristului.

Excelenta şi empatica scriitoare şi jurnalistă Katia Nanu, redactor-şef la "Viaţa liberă" în timpul directoratului R.M., a remarcat că sunt o lecţie analizele din volumul "Vremea struţo-cămilei" - o colecţie de editoriale ale celui acum dispărut, atunci, în 2003, scos ca o surpriză făcută de colegii din ziar, căci, din modestie, autorul nu se gândea să le publice în volum. "De la el am învăţat meserie, de la el am învăţat  să conduc o redacţie, el m-a trimis în lumea largă - la Viena, la Roma, la Beijing, cu ziarişti de seamă ai neamului românesc, şi am văzut că nimeni nu semăna cu el! Chiar a fost unic! Un om de o complexitate rară", a mărturisit doamna de Cultură Katia Nanu.

La finalul evenimentului, arhiepiscopul a făcut o propunere: pentru o viitoare vitrină a muzeului, sunt aşteptate mărturii despre omul de presă dispărut: fotografii, scrisori, cărţi, ziare şi altele.

Citit 2371 ori Ultima modificare Joi, 23 Septembrie 2021 23:21

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.