Comoara din Voila: superbii lipițani de filiaţie spaniolă

Comoara din Voila: superbii lipițani de filiaţie spaniolă
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

* O destinație turistică și istorică din județul Brașov


Comuna Voila, din judeţul Braşov, se poate lăuda cu o comoară: herghelia de cai lipiţani de aici! 300 de exemplare superbe, care aşteaptă să fie exportate în întreaga lume. Pentru doar câţiva leuţi, intri prin poarta maiestuoasă,  străjuită de stâlpi pe care stau urne mari din piatră, în stilul imperial austriac. Treci pe lângă impunătorul, dar din păcate încă nereabilitatul Palat din Untermühlenderf (în română, Sâmbăta de Jos), construit aici, între 1750 şi 1760, în stil baroc, de către  contele Johannes de Brukenthal, fratele vestitului baron Samuel von Brukenthal, la dorinţa împărătesei Maria Tereza. Aici, contele a înfiinţat in anno Domini 1874 vestita herghelie transilvană şi acum una dintre cele mai vestite din lume! Am admirat, nu demult, caii albi lipiţani la Şcoala Spaniolă de Echitaţie  de la Viena! Adică Spanische Hofreitschule, care „poate fi admirată în ambianța barocă a Palatului Hofburg. Ți-ai imaginat vreodată cum ar fi să vezi caii dansând balet și făcând piruete?” – nota site-ul Turist în Europa.

Împărăteasa Maria Tereza, o fondatoare!

Vorbind despre influența benefică a reformatoarei Maria Tereza şi aici la Sâmbăta de Sus, aceasta, arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei, Mare Principesă a Transilvaniei etc.  nu a fost vreodată încoronată efectiv cu coroana Sfântului Imperiu Roman, însă a rămas cunoscută drept împărăteasă ca urmare a faptului că a fost căsătorită cu Francisc Ștefan de Lorena, care a fost ulterior ales ca împărat romano-german în 1745, sub numele de Franz I Stephan, Maria Terezaa purtând titlul de împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman.

„Împărăteasa” „a  promovat dezvoltarea industriei textile și a comerțului. A instituit o comisie însărcinată cu redactarea unui cod legislativ care urma să poarte numele Codex Theresianus. În 1768 a adoptat un nou cod penal (Constitutio Criminalis Theresiana), iar în 1776 a interzis tortura. A îmbunătățit situația țăranilor, în special cea a iobagilor, deschizând drumul spre desființarea iobăgiei, măsură adoptată în timpul domniei fiului ei, împăratul Iosif al II-lea (1780-1790). Maria Tereza a înlăturat scutirea de impozit a nobilimii și clerului, impunând totodată limitarea puterilor acestor categorii. În 1774 a promovat reforma școlară (Ratio educationis), punând bazele învățământului secularizat (de stat) pe tot cuprinsul monarhiei habsburgice. A înlăturat astfel monopolul bisericesc în domeniul educației, a relaxat politica faţă de Transilvania anexată de austrieci  şi a dezvoltat şi aici învăţământul”. (wikipedia)

Fratele contelui şi Muzeul Brukenthal

Prin anii ´80, mă bucuram să mă întâlnesc, la Muzeul Naţional de Artă din Capitală, cu mican dar prețioasa pânză semnată de Jan van Eyck: „Omul cu tichie albastră”. Statul comunist adunase în muzeul central piese preluate din colecţii particulare, precum aceasta, care era proprietatea Muzeului Bruckenthal din Sibiu, sau sărăcind colecţia Muzeului Zambaccian din Sibiu. Istoriile se împletesc frumos: se cuvine să ţinem cont că baronul Samuel von Brukenthal  (1721, Nocrich – 1803) a fost un jurist sas, ajuns chiar guvernator al Transilvaniei. Versat colecționar de artă, el a fondat  şi vestitul  muzeu din Sibiu care îi poartă numele. El a  obținut  chiar şi la Viena funcția de cancelar de provincie. Aici a început să-și creeze diverse colecții și o bibliotecă de mare valoare. În 1773, bogatele sale colecții erau menționate într-un almanah și cotate drept  printre cele mai valoroase colecții particulare din Viena – mde, chiar într-o capitală de imperiu!  Şi-a achiziţionat chiar el o parte din preţioasele piese din capitala imperială, apelând şi la ajutorul pictorului Johann Martin Stock, fiu şi nepot al unor renumiţi pictori ai epocii.

O rasă născută dintr-un... embargo

Pe o troiţă, în incinta întinsei proprietăţi, am admirat pârâul, vegetaţia, caii din grajd sau scoşi în țarc, la păscut – unul, izolat în ţarcul său, aştepta numai expatrierea! Am văzut la ferestrele administraţiei perdele din dantelă, pe care erau armăsari. Am cercetat şi o troiţă  din lemn tare, pe care am găsit sculptat: „Cele Bune să ne / Adune aici! /  Cele Rele, Pe Apa/ Sâmbetei să se / Spele!”

Extraordinar modul în care, odată dresați, căluții supli şi eleganți lipițani ajung la o adevărată artă a mișcării, executând comenzi foarte complicate. Rasa lipiţană are la bază rasele andaluz, lusitan, danez și pur sânge arab!

În anul 1589, deci acum aproape patru veacuri şi jumătate, un habsburg, arhiducele Carol al II-lea de Austria, a hotărât înființarea unei herghelii la Lipica, pentru a crea o nouă rasă de cai cu alură asemănătoare calului andaluz. Atunci când chiar spaniolii declaraseră embargo, interzicând exportul acestei rase atât de căutate, arhiducele a optat pentru Lipica, unde clima, vegetaţia şi solul erau asemănătoare celui andaluz.  „Herghelia de lipițani a fost mutată în Ungaria de două ori în timpul războaielor napoleoniene, formându-se astfel herghelia de lipițani la Mezőhegyes. Aceasta a fost mutată la Sâmbăta de Jos (Alsószombatfalva) în 1876, iar de acolo la Bábolna (Ungaria) în 1912. Înainte de « Marele Război», herghelia a fost mutată în Ungaria! După război, România Mare reface herghelia pornind de la un nucleu de trei armăsari şi 22 de iepe adunate de pe proprietăți private din zonă. În 1920, se înfiinţa oficial Herghelia Sâmbăta de Jos – Făgăraş, herghelie mare din România Mare. În prezent, sunt îngrijite aici, precum ochii din cap, vreo 300 de exemplare superbe. Le-am putut admira şi chiar mângâia, asta deoarece prietenul nostru, Adrian Tăbăcaru, ne conduce mereu, după vreun trudnic festival de reconstituiri istorice, fie pe la muzee, cetăţi ori mănăstiri. De la Dinogeţia la Târgoviştele medieval, la Cetatea Rupea sau şantiere arheologice.

 De aici, în anii 1950, a urmat un nou transfer în mediul deluros de la Szilvásvárad (wikipedia). În timpul campaniei de confiscare şi sacrificare a calului, pe care regimul comunist l-a văzut înlocuit cu tractoarele „omului nou”, a urmat refacerea hergheliei  din anii ´70 ai secolului trecut. După 1990, herghelia a fost preluată în 2002 de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. Recunoscută de Federația Internațională a Lipiţanului, herghelia este din nou una dintre cele mai importante herghelii din Europa! De aici, multe exemplare sunt exportate peste hotare. Crescătorii au obţinut multe diplome, medalii şi cupe la concursuri din ţară şi din străinătate!

EXPLICAŢII FOTO:

1. O mândrețe de armăsari, la Sâmbăta de Sus! (foto V. Cilincă)

2. Chiar te-ar lăsa inima să nu o mângâi măcar puţin?

3. Acasă, în grajd

4. Dumnealui aștepta doar transportul peste graniță

5. La manej, în inima Vienei

6. Cal, sau... altă pasăre? (foto wien.info)

7. Somptuoasa statuie din bronz a Mariei Tereza din "miezul" Vienei (foto wikipedia)

8. Baronul Brukenthal

9. «Omul cu tichie albastră»

Citit 936 ori Ultima modificare Sâmbătă, 20 August 2022 02:30

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.