BUNA VESTIRE, prima mare sărbătoare din perioada postului

BUNA VESTIRE, prima mare sărbătoare din perioada postului
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Numită în popor şi Blagoslovenia, Buna Vestire este sărbătoarea anuală din calendarul creştin ortodox care aminteşte despre momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria naşterea Mântuitorului Iisus Hristos. Important ar fi, deci, să ştim cum şi când s-a hotărât să se ţină această sărbătoare, dar şi să aflăm în ce fel au adaptat-o creştinii, de-a lungul timpului. Spre exemplu, au existat perioade în care unii dintre creştini o ţineau pe 5 ianuarie (deci în ajunul Bobotezei), iar alţii pe 18 decembrie.

Sărbătoarea, în textele biblice


În Evanghelia după Luca, evenimentul pe care îl sărbătorim de Buna Vestire este sărbătorit astfel: „Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chemă Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârsit. Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogori peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Şi iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă. Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea". (Luca I, 26-38).

Cum e evoluat sărbătoarea de-a lungul vremii


În baza informaţiilor din Scriptură, creştinii sărbătoresc de multă vreme Buna Vestire. Teologii care au studiat istoria creştinismului au ajuns însă la concluzia că ea ar fi fost introdusă, cu dată fixă 25 martie, de Papa Leon al II-lea, care a fost suveran pontif între anii 681 şi 683. În următoarele patru secole, în lumea catolică, data de sărbătorire s-ar fi generalizat şi doar puţini creştini ar mai fi ţinut-o la alte date.

Dezlegarea la peşte de Buna Vestire era cunoscută în popor ca Ziua Cucului. Motivul: cam în această perioadă cânta cucul, vestind primăvara. Iar dacă gospodarul auzea primul cânt de cuc al zilei pe stomacul gol era semn rău. Mai aveau obiceiul oamenii de a număra trilurile cucului de la Buna Vestire, crezând că aflau astfel câţi ani mai au de trăit. În cele din urmă, craca de pe care cântase cucul era ruptă şi pusă în scăldătoarea fetelor, pentru noroc în dragoste.

În condiţiile importanţei Bunei Vestiri, Biserica o marchează şi dând dezlegare la peşte, indiferent de ziua din săptămână în care cade. Spre exemplu, în acest an cade vinerea, dar dezlegare tot va fi.

Hram la biserica de pe strada Română


Vineri, 25 martie, va fi hram la biserica "Buna Vestire", de pe strada Română. Lăcaşul este unul dintre cele mai vechi din Galaţi şi face în prezent obiectul unui amplu proces de reabilitare, început în urmă cu aproximativ opt ani. Lucrările vizează şi asigurarea unei mai bune stabilităţi, în condiţiile în care biserica nu are fundaţie. Principalele surse de finanţare: bugetul naţional şi bugetul local.

Biroului de presă al Arhiepiscopiei Dunării de Jos a întocmit un comunicat cu mai multe date istorice legate de lăcaş.

“Biserica „Buna Vestire“, situată pe Strada Română din municipiul Galaţi, a fost construită între anii 1857-1859, în timpul domniei lui Alexandru-Ioan Cuza. Odinioară, în vremea când acest sfânt locaş se ridica de comunitatea creştinilor de aici, această parte a oraşului era plină de grădini, mărturie grăitoare în acest sens fiind strada Mihai Eminescu, fostă „Grădinarilor”. Sinodicul bisericii consemnează că ridicarea acesteia s-a făcut pe la 1857, terenul fiind donaţia unui creştin pe nume Fotie, care a oferit şi cea mai însemnată contribuţie financiară pentru construcţie.

Începând cu anul 2009 s-a început renovarea sfântului lăcaş, însă cu multe dificultăţi tehnice, deoarece, neavând nici un schelet metalic care să susţină zidirea, a fost necesară adăugarea acestuia la exterior şi întărirea temeliei cu încă trei centuri de rezistenţă. În prezent, în interiorul bisericii se execută ample lucrări de restaurare a picturii”, informează biroul de presă al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

Anul trecut, la hram, biserica a împărţit 400 de pachete de alimente credincioşilor veniţi la rugăciune.

Citit 1966 ori Ultima modificare Miercuri, 23 Martie 2016 22:40

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.