* Tabăra şcolară de la Buciumeni şi Centrul de Agrement Gârboavele au toate şansele să intre în administrarea autorităţilor gălăţene, în urma descentralizării * Pentru tabăra din nordul judeţului sunt deja două angajamente *
Închisă din 2005, din cauza problemelor la aprovizionarea cu apă curentă, Tabăra şcolară de la Buciumeni ar putea redeveni ce a fost odată. Neatractiv, dar poate nici promovat îndeajuns, Centrul de Agrement Gârboavele (cum se numeşte mai nou) are şanse mari să se transforme într-un punct de real interes.
Relansarea acestora s-ar putea realiza odată cu aplicarea descentralizării. Consiliul Judeţean Galaţi a solicitat deja Ministerului Tineretului şi Sportului, de care aparţin acestea momentan, preluarea în administrare a ambelor tabere.
Două oferte pentru Buciumeni
Dacă în unele judeţe, autorităţile nici nu au vrut să audă de taberele şcolare, la Galaţi lucrurile stau altfel. Primarul comunei Buciumeni declară că a cerut încă de anul trecut ca tabăra să fie administrată la nivel local.
„Recent, instanţa ne-a dat câştig de cauză în procesul în care ne ceream dreptul de proprietate asupra terenurilor unde se află şi patrimoniul taberei. Vrem să preluăm şi clădirile şi să le administrăm, poate, printr-un parteneriat public-privat, dar numai să ni le dea”, ne-a declarat primarul Stelică Aloman. Sicuţa Murgu, edilul Vânătoriului, ne-a spus că la nivel local nu au existat decât discuţii generale pe acest subiect.
La rândul său, preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, mizează pe atragerea de finanţări prin Programul Operaţional Comun (POC România – Ucraina – Republica Moldova), Axa 2 - Mediu şi Turism:
„Grantul poate ajunge la maxim 3 milioane de euro. Bineînţeles, trebuie să asigurăm o cofinanţare de 10 la sută, pe care vreau să o prindem în bugetul CJ pe 2010. La Gârboavele, unde terenul este al CJ-ului, ne gândim să ridicăm construcţii modulare, cu patru camere, intrări separate şi grupuri sanitare. Totuşi, mai întâi trebuie să vedem că taberele sunt ale noastre”.
Fosta conducere a DJT Galaţi aprecia că, la o evaluare superficială, numai investiţiile în refacerea alimentării cu apă a taberei de la Buciumeni ar putea costa peste un milion de lei. Ca urmare, atragerea de fonduri europene ar rezolva nu doar problema modernizărilor, dar şi pe cea a eficienţei, cel puţin pe o perioadă.
Mai mult daraua decât ocaua
Preluarea taberelor de către autorităţile gălăţene ar face şi o economie vizibilă la bugetul de stat. Cel puţin în cazul Buciumenilor, statul nu ar trebui să mai finanţeze, cu aproximativ 30.000 de lei pe an (300 de milioane de lei vechi), o tabără nefuncţională, care nu aduce profit considerabil.
Astfel, conform datelor oferite de contabila Direcţiei Judeţene pentru Tineret, anul trecut, cheltuielile cu salariile administratorului şi paznicului şi cu factura la energie electrică şi la telefonia fixă s-au ridicat la 33.000 de lei. Rezultă că, din 2005 încoace, la Buciumeni s-au dus, dintr-un foc, doar pe conservare, în jur de 150.000 de lei. Iar din taxa de 5 lei, percepută persoanelor care vor să petreacă la iarbă verde, în incinta taberei, nu s-a recuperat mare lucru.
Nici tabăra de la Gârboavele, unde cheltuielile sunt mai mari, având în vedere că e vorba despre întreţinerea unei tabere deschise elevilor, nu aduce venituri extrabugetare semnificative.
Proiect de lege, doar pe hârtie
Deocamdată, trecerea obiectivelor la autorităţile locale sau judeţene este prinsă doar într-un proiect legislativ, proiect care ar urma să fie înaintat curând Parlamentului.
Fost director la Direcţia Taberelor, prof. Cristian Căldăraru consideră că „soluţia preluării de către autorităţi a fost dintotdeauna cea mai bună, dar nu s-a pus în practică. În 2003, CJ-ul a vrut să le preia, dar nu a primit aprobare de la Ministerul Educaţiei. Galaţiul reprezintă un caz fericit pentru că patrimoniul taberelor şcolare nu s-a înstrăinat, nu a fost vândut particularilor, aşa cum s-a întâmplat în alte judeţe”.
Conform proiectului legislativ, autorităţile care se angajează să preia taberele (sau, după caz, cluburile sportive), în administrare proprie sau în parteneriat public-privat, sunt obligate să le păstreze destinaţia, să asigure întreţinerea şi modernizarea lor şi să menţină personalul şi structura financiară existente. Şi, cel puţin pe hârtie, la stadiul de proiect, situaţia arată mai roz decât cea din realitate.
Tabăra de la Buciumeni nu mai funcţionează din 2005, ea fiind în conservare. Aceasta a intrat în circuitul turistic şcolar de la începutul anilor ’70. În vremurile bune, la sejururile tematice din vacanţa de vară participau în jur de 300 de elevi din toată ţara.
Tabăra de la Gârboavele s-a deschis la sfârşitul anilor ’70. Copiii erau cazaţi la căsuţele care, acum, nu mai îndeplinesc nicio normă igienico-sanitară. Vila „Stejarul” s-a construit abia în urmă cu zece ani, fiind şi reabilitată de curând.
Până în 1999, taberele aparţineau direct de Ministerul Învăţământului, pentru ca apoi să fie subordonate Agenţiei Naţionale a Taberelor Şcolare (ANT). Direcţiile Judeţene pentru Tineret, create în 2005, după desfiinţarea ANT, au preluat şi aceste obiective.
Explicaţii foto:
1 – În câţiva ani, Tabăra Buciumeni s-ar putea înviora cu o infuzie de fonduri europene
2 – Deşi vila „Stejarul” este modernizată, în curte nu s-a amenajat nimic
