Ion Zimbru

Ion Zimbru

Opt Orizontal (joc înapoi)

Joi, 06 Martie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Din gând...(prin ochi)...trimit răspuns/ înfumurărilor stelare, care-mi trimit, prin văz şi-auz,/ aceeaşi simplă întrebare: cine sunt eu, aici şi-acum?/...Zic: eu sunt apă şi mâncare care vă duce la sfârşit,/ prin carotide planetare, şi se întoarce tot aici/ şi-acum, dar fără să se-ntoarcă, fiindcă în acelaşi punct/ se îngustează lumea largă!   Sunt ce vă spun şi cum vă spun:/ bine în rău şi rău în bine, un fel de alt fel...(cum şi voi).../ sunteţi mâncar ...

Fetiţa de zăpadă şi mâţa cu mâner (V)

Joi, 06 Martie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Cum ziceam în ziarul cel de ieri, alerg la nenea Emil Ion Batog, barosanul mare al barosanilor mici din biserica "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", şi-i povestesc ce am păţit chiar în ziua în care a venit primăvara. Desigur, ca întotdeauna, omul mă ascultă. Apoi, cu gesturi persuasive, academice, scormoneşte prin buzunare şi scoate o coală păturită. Apoi, urmărindu-mă pe sub genele-i albe, despătureşte coala, o netezeşte, se aşează în dreptul luminii de primăvară şi cite ...

Autografe (despre tăcere)

Miercuri, 05 Martie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Când intru-n sufletul vioarei/ nu ştiu să tac, nu pot să tac... lunec şi-aştept nu-mă-uita(rea),/ poate ne trece peste prag, şi poate stă cu noi, o seară,/ preţ de-un tangou şi de un vals, şi poate-mi spune, la plecare,/ că nu sunt eu arcuşul fals, şi poate-i spun şi eu că-n toată/ slava rotundului de lut pe/trecerea mi-a dat acordul/ mereu al altui început!   Când intru-n sufletul vioarei?/ deloc? mereu? arar? ades?... oare-mi trimite (ne/răbdarea)/ nu-mă-uita(re) la cul ...

Fetiţa de zăpadă şi mâţa cu mâner (IV)

Miercuri, 05 Martie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Coboară prin toate ferestrele şi uşile, pe toate peroanele, deodată, înaltă şi lungă până la vară, frumoasă cum nu a mai fost niciodată! Iată, mă umplu cu primăvară şi plec s-o duc şi s-o răstorn în tot oraşul! Acasă, cum zisei, n-am s-o duc! Nu vreau să-mi topească Fetiţa de Zăpadă! Şi nu vreau să rămân fără frumuseţea Albă! Şi nu vreau să rămân nici fără frumuseţea Verde! Sunt lacom! Oare nu-s prea lacom? Oare chiar mi se cuvine atâta frumuseţe? Cin ...

Un geam de monastire (pentru nea Tase Bourceanu)

Marți, 04 Martie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Moto: "Durerea este un lagăr din care evadează numai sufletele sănătoase" (Vasile Sevastre Ghican)   Singurătate...(geam de monastire)... prin tine-şi trece timpul puritatea dinspre trecut sau din închipuire... plătesc, încet, cu naşterea şi moartea!   Atâtea chipuri...(linişte pe targă, în flori de câmp, în piatră, în altare)... cu ochii stinşi, dar fără să se-ntoarcă, ajunge iar în punctul de plecare!   Şi când ajunge...(şi mereu ajunge)... începe-aceeaşi risip ...

Fetiţa de zăpadă şi mâţa cu mâner (III)

Marți, 04 Martie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Da, vine primăvara cu trenul de la Iaşi. Mă duc s-o aştept în gară. Fiindcă, aşa cum am zis, dacă n-o aşteaptă nimeni, trenul nu opreşte, domnişoara sare din mers...şi nu cred că i-ar plăcea cuiva s-o vadă schiloadă, şontâc-şontâc, pe stradă, cu picioarele rupte, spre Urgenţă, să-i pună atele şi gips, să umble nu ştiu cine cu primăvara în cârje ori în cărucior. Cred că-i tare dureros/înduioşător să vezi o frumuseţe distrusă pentru că n-ai avut vreme şi ...

Fetiţa de zăpadă şi mâţa cu mâner (II)

Luni, 03 Martie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Sigur că da!... Iau Fetiţa de Zăpadă şi plec. O aşez în sufragerie, lângă cel calorifer, că-i rece mai ceva ca afară. Îi dau lapte/fulgi pe care-l mulg de la o vacă de zăpadă, făcută de nea Emil Batog, fără ştirea/comanda mea. Eu, de dragul Copilei de Omăt, am uitat că-i trebuie şi hrană. Mănâncă şi creşte. Şi dă semne de plâns. Şi începe să vorbească mult mai clar şi mult mai repede decât fetiţele din cărniţă şi osişoare, cu paie-n buric şi-n nas. Pl ...

Aici, în Marele Mister (despre Acolo)

Luni, 03 Martie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
!aici, în Marele Mister,/ toate cuvintele-s egale: apropieri şi depărtări,/ sus-jos, iad-rai, al-a, ai-ale, tot şi nimic, negru şi alb,/ iubire-ură, ziuă-noapte, mic-uriaş, înalt-adânc,/ atunci-acum, strigăte-şoapte...! !aici, în Marele Mister,/ i-acolo... cine nu mă crede zice că merge-n spaţiu-timp,/ dar stă cu faţa la perete... acest perete şi acel/ perete pus din rază-n rază: un infinit fulgerător/... (acelaşi!)... cu afara-n casă! !aici, în Marele Mister,/ tot ne ...

Fetiţa de zăpadă şi mâţa cu mâner (I)

Sâmbătă, 01 Martie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Din zăpadă, nea Emil Ion Batog (barosanul mare al barosanilor mici din biserica "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe") face orice. Face orice foarte frumos. De fapt, e la mintea cocoşului/zimbrului că din omăt nu poţi face  urât. Ani şi ani de-a rândul, a sculptat în zăpadă tot felul de oameni, care mai de care mai năstruşnic, mai zglobiu, mai bun de Cartea Recordurilor, mai bun de dat exemplu oamenilor din carne şi oase. A dăltuit puzderie de popi, puzderie de preotese, îngeri dive ...

Două lacrimi verzi (pentru domnul Radu Macovei, omul care mi-a dăruit 15 ani de poezie, La mulţi ani!)

Sâmbătă, 01 Martie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Merg spre oglindă şi îl văd/ venind afară... Cel din ea s-apropie şi-mi zice-n gând că seamănă cu Cineva, s-apropie din ce în ce/ mai mult, mai clar şi mai bătrân... Îi simt suflarea aburind/ oglinda-n care-am să rămân!... N-am ce să spun, mă uit şi tac.../ Întinde mâna, parc-ar vrea s-atingă uşa care dă/ de undeva n-altundeva! Îmi zice-n gând, aşa, încet:/ n-ai ce să pierzi, n-ai ce să pierzi... şi-mi dă surâsul său amar/ şi două lacrimi mari şi verzi!... ...
Pagina 605 din 746