Exact în anul 1983, când Nichita Stănescu împlinea Cinci Zeci de Ani, Panait Căpăţână, poet foarte talentat, un fel de Francois Villon gălăţean, mi-a citit o poezie excepţională, drept dedicaţie pentru Vulturele Blond! Ia citiţi colea şi minunaţi-vă!... "vacarmul greierilor lângă moara de vânt uitată de vânt seamănă cu deznădăjduirea fântânii fără apă!/ numai însetaţii şi blestemaţii de metaforă săvârşesc ritualul până la capăt,/ zvârcolindu-se prin p ...

(!) i-am trimis o scrisoare de dragoste şi respect şi mi-a răspuns că nu poate, fiindcă e bolnavă şi trebuie să se îndrepte mai întâi, după care va veni la mine cu toate, fără să mai întârzie şi fără să mai aştepte, să-mi fie de bun augur, ca o carte de căpătâi, să-mi fie aproape la greu şi la uşor, cât ea va fi vieţuitoare şi cât eu voi fi vieţuitor (!) (!) pot să jur pe muşcata mea de onoare: n-a durat decât până când s-a dat de trei ori peste cap şi s ...

Doamnelor şi domnilor, iată ce sublim zice Nichita Stănescu "în dulcele stil clasic": "Dintr-un bolovan coboară/ pasul tău de domnişoară./ Dintr-o frunză verde, pală/ pasul tău de domnişoară.// Dintr-o înserare-n seară/ pasul tău de domnişoară./ Dintr-o pasăre amară/ pasul tău de domnişoară.// O secundă, o secundă/ eu l-am fost zărit în undă./ El avea roşcată fundă./ Inima încet mi-afundă.// Mai rămâi cu mersul tău/ parcă pe timpanul meu/ blestemat şi semize ...

Se făcea că era o dată ca nici o dată - o dată să-mi fie de cald şi de frig, de frică şi de curaj, de luni şi de duminică, de dor şi de alinare, de fără de care nu se poate, de târziu şi de mintenaş! Şi se mai făcea că aleargă spre mine - să mă prindă în somnul cu vis pe viaţă şi pe moarte şi să-mi s/pună o primă şi ultimă întrebare: vrei să-l scădem pe "aproape" din "departe", să-l adunăm pe "departe" cu "aproape" ori să uităm uitarea înainte de a trec ...

Iolanda Cremene, o cititoare exhaustivă a poeziilor lui Nichita Stănescu, trimite pe adresa Redacţiei un text numit "Vulturul cu pene pustii"... şi mă roagă pentru ca să-l adaug în rubrica noastră, "aşa, din respect şi drag faţă de Poezie, aşa, din drag şi respect faţă de Inefabil"! Şi - continuă dumneaei - "să nu se mai creadă niciodată că Poetul nu-i cea mai de preţ Comoară în contextul Degringoladei şi Sărăciei Contemporane"! Sigur că da! Nu ne împotrivim, mai a ...

(!) şi m-ai strigat de peste dealul mic şi m-ai strigat de peste dealul mare şi n-am răspuns - eu nu puteam să strig, eram năuc şi mut de întristare (!) (!) eram un fel de mărmurit în timp, eram un fel de mărmurit în vreme - sfânt fără portofoliu, fără nimb, departe de păcat şi anateme (!) (!) da, nu puteam să scot nici un cuvânt din sufletul iertării pentru tine şi nici măcar să plâng lângă mormânt - mormântul milosteniei divine (!) (!) da, negreşit, te mai aud ...

Sigur că da! Peste trei zile, în data din titlu, pe/trecem Opt Zeci şi Cinci de Ani de când Tatiana Cereaciuchin l-a născut pe Nichita Hristea Stănescu, cel care va avea să Controleze Poezia contemporaneităţii Sale, această Calitate aducându-i Premiul internaţional Johann Gottfried von Herder, în anul 1971! Viaţa acestui Poet din Prima Linie a Poeţilor Universali a fost aceea a unui Boem constructiv, fără de care nu se poate reuşi nici un Salt Sublim şi Periculos pe Ordonata � ...

Troleibuze nou-nouţe:/ stai şi mergi ca pe ouţe când auzi o maimuţică/ la cutie puţintică, turuind la lucruşorul/ digital... cu binişorul îi şopteşti: domnişorică,/ fii atentă o ţârică, de ce dai din guşuliţă,/ parcă eşti în crâşmuliţă, parc-ai fi vreo uşurică.../ şi mă calci pe ziulică? Mai în spate, pe-o băncuţă,/ vezi o veselă băbuţă ca un fel de chifteluţă:/ bea rachiu dintr-o sticluţă şi se linge pe guriţă/ ca o scumpă cârpuliţă, scoate ...

Dimineaţă tare, cu mult timp înainte de a trece alba prin ham, ograda casei unde am cunoscut Pământul se umple cu vorbele Mamei! Strigă păsările pentru ca să le dea grăunţe! Face mămăligă şi mâncare: ce găseşte, acolo! Fiindcă trebuie să plece la secerat de grâu, înainte de răsărirea Soarelui, deoarece paiele sunt jilave şi numai bune de făcut legături pentru snopi! Pune totul la punct... (Dumnezeule, ce ordine, câtă ordine în fiinţe şi lucruri!)... pe noi, copiii ...

(!) din trecut în prezent, din prezent în trecut, eu vă gândesc şi vă admir şi vă aud cum treceţi clar şi fără frică prin secundă şi (n)-aveţi grijă că-ntâmplarea ne/fecundă de-a fi aici şi-acum e-un vis (ne)cruţător al celui care-i numitor/numărător într-o lumină lungă/scurtă şi iscoadă gata oricând să (de)conspire-n mascaradă (!) (!) într-un concret/abstract cu centru peste tot, eu vă ascult eternităţile cum rod vremelnicia dumneavoastră (ne)sterilă - o ...