INTERVIU / Inginerul Mihai Stroilă: "Îmbunătăţirile funciare au fost politizate în ultimul hal!”

INTERVIU / Inginerul Mihai Stroilă: "Îmbunătăţirile funciare au fost politizate în ultimul hal!”

Foto: Vasile Caburgan
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)
6 comentarii

Au murit nouă oameni, sute de gospodari au rămas fără case şi mii de fermieri au înregistrat pagube totale de vreo 50 de milioane de euro, la nivel de judeţ, la inundaţiile de pe 11 şi 12 septembrie. Orice ar spune autorităţile în acest moment, de vină pentru tragedii, dezastre şi pentru pierderile suferite nu au fost nici ploaia şi nici pâraiele umflate. Vinovatul principal este statul român, cu instituţiile sale, prin intermediul cărora nu s-a mai investit de mulţi ani niciun leu în amenajările de îmbunătăţiri funciare pentru combaterea eroziunii solului şi limitarea efectelor inundaţiilor şi viiturilor. Rolul principal de a demara investiţiile, la nivel local, este al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Din păcate, directorul filialei gălăţene a ANIF nu doreşte să ne răspundă la telefon.
Specialistul în îmbunătăţiri funciare ing. Mihai Stroilă ne-a explicat cum ar trebui să fie acest sistem de lucrări de îmbunătăţiri funciare în judeţ, astfel încât oamenii să nu mai moară la inundaţii şi să nu mai fie nevoiţi să-şi lase casele şi culturile pradă apelor.
- Domnule inginer, cum ajută lucrările de îmbunătăţiri funciare la evitarea efectelor inundaţiilor şi viiturilor?
- Chiar dacă mulţi oameni nu cunosc fenomenul, îmbunătăţiri funciare nu se numesc doar lucrările care ţin de sistemul de irigaţii. Este adevărat, irigaţiile sunt activităţile cu efectele vizibile pe termenul cel mai scurt. Investeşti, uzi şi obţii recoltă mai bună. Dar numai cu irigaţiile, după cum se vede acum, nu putem spune că se rezolvă problemele din agricultură şi din mediul rural. Trebuie făcute investiţii serioase în lucrările de combatere a eroziunii solului (CES). Ultimele astfel de investiţii, la nivelul la care se mai putea lucra, s-au mai făcut prin 2005. Dar lucrări de mari dimensiuni, la nivelul nevoilor judeţului, nu se mai fac.
- Ce sunt aceste lucrări? Cum arată? Cum ne dăm seama, noi, nespecialiştii, dacă ele s-au făcut sau nu?
- Vorbim, spre exemplu, despre crearea agroteraselor - o formă de lucrare care se poate vedea. Sunt, bineînţeles şi alte lucrări specifice, pe care trebuie să le facă specialiştii. Sigur că şi fermierii pot ajuta la combaterea eroziunii solului, dacă ară pe curba de nivel. Nu în susul sau în josul unui versant, astfel încât apa să aibă deja şanţ de scurgere! Mai vorbim aici şi despre lucrări de colectare a apelor de pe versanţi şi canale de scurgere, care să ducă apa acumulată spre cursurile aşa numiţilor emisari, cum sunt Lozova, Valea Chinejei sau Tecucelul.
- Mai avem, în acest moment, astfel de lucrări care să-şi îndeplinească încă rolul, în judeţ?
- Suprafaţa totală amenajată cu astfel de lucrări a fost, în anii '90, de 160.000 de hectare. Acum mai avem un grup compact de circa 60 de hectare, în zona Târgu Bujor. În rest, totul a fost lăsat în paragină, deşi nu ar fi trebuit să se întâmple aşa. Toate acele lucrări aveau rolul lor bine stabilit. Nu fuseseră făcute degeaba.
- Ar costa mult să refacem lucrările care s-au distrus?
- Ultima evaluare întocmită la nivelul judeţului Galaţi de care am eu cunoştinţă este cea din 2006. La acel moment, costurile se ridicau la 800 de milioane de dolari. Sunt lucrări scumpe, fără doar şi poate. Dar nu spune nimeni că trebuie să le facem pe toate în acelaşi timp. Însă de undeva trebuie să începem.
- De unde să începem, deci? Cine şi ce să facă?
- Avem deja studii în acest sens care pot fi folosite. Cei care ar trebui să ia iniţiativă sunt membrii Consiliului Judeţului şi cei ai consiliilor locale din judeţ. Evident, un rol important îl are aici şi mediul privat. Soluţia, după părerea mea, este să atragem finanţare europeană pentru a realiza aceste lucrări. Iar dacă nu putem obţine toţi banii odată, să-i absorbim pe etape! Pe calendarul de finanţare europeană 2007-2013 s-au accesat măsuri, dar numai pentru irigaţii, dintre toate îmbunătăţirile funciare, s-au atras bani. Şi iată unde am ajuns! Sunt bani şi pentru aceste lucrări, dar trebuie ca instituţiile să comunice şi să îi atragă! Am înţeles că „nota de plată” pentru inundaţii este de 240 de miliarde de lei vechi. Câte n-am fi putut face cu aceşti bani, dacă îi investeam în îmbunătăţiri funciare… Trebuie să se implice, de urgenţă, cred eu: CJ, CL-uri, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului, cu instituţiile lor din teritoriu.
- Important e însă şi cine a îngropat îmbunătăţirile funciare. De ce s-a ajuns aici?
- Din cauza politizării îmbunătăţirilor funciare, dar şi din cauza deprofesionalizării. Când aveam nevoie de reducerea aparatului bugetar, la nivel naţional, s-au dat afară din îmbunătăţirile funciare 3.500 de oameni dintr-un total de circa 5.000. Au plecat mulţi dintre specialişti. Acum nu prea mai sunt nici bani. Dar şi atunci când mai sunt, ANIF trebuie să subcontracteze nişte firme în care nu lucrează specialişti sau oameni cu experienţă în îmbunătăţiri funciare. Iar rezultatele se văd. Sunt încă oameni capabili, dar nu au loc în sistemul care este politizat în ultimul hal. Iar oamenii care sunt pe dinafară nu pot fi concediaţi, din cauză că s-ar bloca posturile. Iar în acest fel, cum să faci măcar un capăt de treabă?

Citit 4677 ori Ultima modificare Marți, 01 Octombrie 2013 12:14

6 comentarii

  • postat de galatean Joi, 03 Octombrie 2013 16:30 72.38.193.*** Link la comentariu
    0
    5

    Nu degeaba avem zicala care spune "omul potrivit la locul potrivit". Eu nu sunt in masura sa comentez competenta in administratie a dr. Bacalbasa, sau a dl. profesor de la prefectura, etc.
    Dar ar trebui sa avem specialisti in posturile din administratia judetului, ca vedeti ca se duce totul de rapa! De 23 de ani incoace s-au perindat atati pricetuti. Administratia trebuie depolitizata s angajati oameni de specialitate.

    Raportează
  • postat de coleg ANIF Vineri, 27 Septembrie 2013 08:02 81.12.150.*** Link la comentariu
    0
    25

    Va dati seama unde suntem daca Primarul Tg Bujor nu stie ca in jurul orasului sunt amenajari de CES-if functionale cat de cat.Ce colaborare este asta intre ANIF si CL Tg Bujor sau Primarie .Ce colaboreaza Primarul Gadei Cu Dir ANIF Galbenu V. Sunt amenajate 64 mii ha CES nu 60 ha.

    Raportează
  • postat de Pantera verde Joi, 26 Septembrie 2013 11:39 86.127.211.*** Link la comentariu
    0
    9

    Acesta este adevărul!!! Să vedem acum ce o să facă dl. Bacalbaşa la C.J. cu planurile de reamenajare după aceste dezastre! Dacă va fi incapabil, sau nu se va pricepe pentru că este de altă meserie, poate îşi va da demisia dacă are onoarea cu care se bătea în piept în faţa gălăţenilor!
    Trebuie stârpită odată MAFIA asta a PSD-ului !!!

    Raportează
  • postat de corleone Joi, 26 Septembrie 2013 11:19 79.116.104.*** Link la comentariu
    0
    34

    Dl.Stroila are dreptate TOTALA.Dar pestele de cap se impute.Artizanii distrugerii sectorului de Imbunatatiri Funciare idin Romania sunt la MADR,aceiasi de 24 ani,Valentin Apostol,Sandu Radulescu,tinuti in brate de TOT sistemul politic,care nu vede dezastru si efectele acestuia.Toti ministri agriculturii s-au lasat la mina acestor functionari ai MADR,care au intocmit note de fundamentare aberante,acte normative cu dedicatie,au numit conducerile la SNIF,ANIF pe care le-au falimentat,vezi Buletinul Insolventei din 2005-2013.
    Spaga data Ministrilor de V.Apostol a fost mai importanta pentru Flutur,Sarbu,Tabara si care au mai fost decit sai trimita acasa.Sunt cunoscute infractiunile din Rapoartele Curtii de Conturi a Romaniei,Rapoartele Corpului de Control al Guvernelor,rapoartele DIGPI,SRI ,Raoportul Comisiei de ancheta a Camerei Deputatilor,unde sunt nominalizate persoane si fapte.Dar caracatita este URIASA,cu implicatii la cel mai inalt nivel administrativ si politic.A se vedea finalitatea programului ROMAG 98,gaura de peste 100 mil USD,Parchtul a gasit vinovat STATUL..Poate se ia o decizie de catre DNA la nivel national,avinduse in vedere cele doua dosare care sunt tinute la fiset din 2009 si 2010 cu privire la sector.Va mai amintiti de Aurel Zanfir ,poate se intereseaza cineva de Rapoartele Curtii de Conturi efectuate la ANIF Galati sub conducerea Sa,ca un exemplu.Dl Barceanu sa se intoarca la CAPRE....Ag.NIF se pare este o CAPRA usor de muls,si care da LAPTE(BANI PUBLICI) consistenti.
    Pierderile inregistrate de sector din 1999 pina in prezent se ridica la peste 16 miliarde de Euro,acesti bani s-au scurs la cei care nu vad degradarea sectorului.Pe plan local DOBRE,NICA,SAGHIAN,TOADER si tot neamul lor.

    Raportează
  • postat de Fost coleg la ANIF Joi, 26 Septembrie 2013 08:04 81.12.150.*** Link la comentariu
    0
    34

    Corect si profesional tot ce spune domnul STROILA MIHAI dar discutati si cu domnul BALTAGA LIVIU doctor in if.

    Raportează
  • postat de din anif Joi, 26 Septembrie 2013 06:39 5.13.200.*** Link la comentariu
    1
    35

    are dreptate omul, politizare maxima, cum sa raspunda asa zisul director, daca el nu stie nici cum il cheama, este un atehnic, barceanu se cheama, fratele fostului primar corupt si puscarias din schela, care acum sunt mana in mana si contribuie amandoi la distrugerea ANIF, se comporta de parca amabii sunt directori l ANIF, inclusiv cel care abia a iesit din inchisoare, amandoi merg e teren, amandoi merg pe lucrari, puscariasul stabileste cui da lucrari...tara de politicieni corupti si puscariasi

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.