- Puteţi face o estimare a muncii la negru în judeţul nostru?
- E greu, pe plan local abia acum lucrăm la o estimare. Pe naţional, estimările arată că circa 30 la sută din totalul lucrătorilor ar munci la negru. Dar părerea mea e că procentul nu se susţine, în realitate fenomenul fiind mai mic. Din verificările noastre şi din sesizări nu rezultă că munca la negru ar fi un fenomen deosebit de extins. În primele zece luni din 2013 am găsit 278 de persoane muncind la negru. Anul trecut, tot pe zece luni, aveam cam tot atâtea, deci numărul celor care muncesc la negru nu e foarte mare. Noi dăm amenzi, dacă găsim până la cinci lucrători, inclusiv, fără forme legale. Fapta de a folosi mai mult de cinci lucrători la negru este infracţiune. În acest ultim caz, facem sesizare penală şi fapta e investigată de Parchet. Anul acesta am avut, într-adevăr, şapte astfel de propuneri de urmărire penală, adică am găsit şapte firme cu mai mult de cinci angajaţi la negru, iar într-un caz erau chiar 15 persoane.
- Economia nu a ieşit din criză, şomajul e la cote ridicate în Galaţi. Nu e munca fără forme strict legată de cele două aspecte, angajatul fiind mai dispus la compromisuri de teamă să nu rămână fără post?
- Tocmai, ne plângem că nu avem joburi. Unde să mai încapă şi negri? Mersul actual al economiei nu necesită mai multe locuri de muncă decât cele existente. Să aproximăm că la nivelul judeţului sunt 100.000 de lucrători în sectorul privat. Nu ştiu dacă ar mai fi alţi 30.000 de muncitori la negru, dacă este să respectăm procentul estimat pe naţional. Asta pentru că nu este activitate, nu se văd rezultate în economie.
- De câţiva ani, şi angajaţii pot fi amendaţi, dacă nu anunţă că nu au contract. Aveţi sesizări de la ei?
- Am avut foarte puţine sesizări de la ei. Iar acestea vin după ce se rupe relaţia de muncă, în timpul lucrului nu vine nimeni să ne spună sau zic: să nu afle angajatorul că eu am depus sesizarea că mă de afară. Noi îi încurajăm pe toţi să facă plângeri, căci avem obligaţia păstrării confidenţialităţii. Când constatăm că patronul are oameni care lucrează fără forme, îl sancţionăm fără nicio altă discuţie. Unii angajatori se conformează şi încheie imediat contracte de muncă, alţii, într-adevăr, renunţă la acea persoană.
- Există hibe ale legislaţiei în domeniu?
- Legea atenţionează în primul rând angajatorul să nu folosească munca la negru. Amenzile de 10.000 - 20.000 de lei aplicate doar pentru o persoană sunt foarte de mari. Am avut cazuri în care am găsit în chioşcuri, minibaruri o persoană sau două fără forme legale, iar valoarea amenzii depăşea valoarea stocului de marfă din unitate. O realitate este şi că aproape toate procesele noastre verbale sunt atacate în instanţă de către angajatori şi se suspendă o perioadă obligaţia plăţii amenzii.
- Ce tipuri de activităţi sunt predispuse la angajări la negru?
- Firmele cu nume, cu contabilitatea bine pusă la punct nu fac asta. Am găsit persoane fără forme la construcţii de locuinţe particulare, în spălătorii auto, în mici unităţi comerciale. Ne confruntăm cu mari probleme la anvelopările de blocuri. E o modă acum: un individ mai scuturat îşi cumpără două picioare de schelă, angajează 2-3 persoane şi le pune să învelească pereţii blocurilor, fără a se constitui într-o formă organizată.
- Îşi cunosc românii drepturile ca angajaţi?
- Să ştiţi că au început să şi le cunoască. E de apreciat că ştiu cum arată legea, uneori o cunosc mai bine decât angajatorii. Cred că această pregătire trebuie valorificată încă din momentul în care te duci la angajare.
Ionel Petrea, inspector-şef al Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi, s-a născut în 1952, în judeţul Galaţi. Este de profesie jurist, absolvent al Universităţii Bucureşti (1984), este căsătorit şi are un copil. Lucrează în unităţi ale Ministerului Muncii încă din 1990. Este inspector-şef al ITM Galaţi din anul 2000 (cu o întrerupere de câteva luni, în cursul anului 2013).
