INTERVIU în EXCLUSIVITATE cu primarul oraşului Cahul. ”Mulţi gălăţeni au călătorit peste tot, dar nu au venit în vizită la noi”

INTERVIU în EXCLUSIVITATE cu primarul oraşului Cahul. ”Mulţi gălăţeni au călătorit peste tot, dar nu au venit în vizită la noi”
Evaluaţi acest articol
(19 voturi)

Nicolae Dandiş este un tânăr în vârstă de 35 de ani, care ocupă funcţia de primar al oraşului Cahul, Republica Moldova, din anul 2015. A fost singurul candidat independent de pe listele electorale, într-un oraş care a fost condus, în ultimii ani, de comunişti. Primarul cahulenilor, care este şi cetăţean român, a ieşit din toate tiparele obişnuite, aducând oraşului de pe malul stâng al Prutului un suflu nou. Ne-a împărtăşit, în cadrul unui interviu, aspecte semnificative din activitatea sa profesională, planurile referitoare la colaborarea cu oraşul nostru şi de ce ar trebui ca gălăţenii să-şi pregătească bagajul pentru o vizită la Cahul.

- Cine este Nicolae Dandiş, tânărul care a câştigat încrederea unui oraş cu peste 40.000 de locuitori, fără niciun sprijin politic în spate?

- Sunt un tânăr care mereu şi-a dorit să trăiască în Cahul, să facă ceva pentru acest oraş. Sunt licenţiat în Istorie şi Ştiinţe Administrative, magistru (n. r. - diplomă de masterat) în Managementul Programelor şi Proiectelor Europene, Politici Publice şi doctorand în Ştiinţe Politice la Universitatea de Stat din Moldova. Am făcut studii şi cursuri de perfecţionare în mai multe ţări. Sunt lector la Universitatea „B. P. Haşdeu” din Cahul, precum şi la extensiunea Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi la Cahul. Sunt cadru didactic universitar de zece ani. Tangenţa mea cu administraţia publică a început în 2007, când am candidat independent la Consiliul Orăşenesc Cahul. Am fost singurul consilier ales ca independent în mandatul respectiv. În 2011, am candidat independent la funcţia de primar. Am ieşit al treilea pe listă, din 11 candidaţi. A fost un act de curaj, o abatere de la realitatea percepută de oameni. La ultimele alegeri locale, în 2015, iarăşi am candidat independent, câştigând, în cele din urmă, alegerile.

- Care este secretul succesului dvs.? S-a reflectat experienţa acumulată, timp de câţiva ani, în sectorul non-guvernamental asupra ultimei reuşite?

- Cred că, în primul rând, este voinţa. Începând din 2005, le spuneam studenţilor mei cât de important este ca fiecare dintre noi să-şi aducă buna contribuţie ca şi cetăţeni. Activitatea mea în ONG-uri a început cu proiecte mici, cu acţiuni de mobilizare comunitară. În 2007, am deschis, la Cahul, un Centru de Informare Europeană, am început să le spun oamenilor, când era guvernarea comunistă, că, dacă vrem să ne apropiem de UE, trebuie să trecem la acţiune. Când mi-am propus să devin primarul oraşului Cahul, făcusem o analiză la ceea ce trebuie să întreprind. Nu era activitate în oraş la care să nu fiu prezent. Făceam o analiză la ce se întâmplă şi ce ar trebui să se întâmple altfel. Lucrul acesta m-a ajutat să vin cu iniţiative mai bune faţă de cele precedente. Un factor bun a fost şi comunicarea cu studenţii. Oamenii se îndoiau de şansele mele, deşi îmi cunoşteau capacităţile. Credeau că nu voi reuşi singur. Totuşi, am ştiut să protejez oamenii care au lucrat pentru mine. Cu cât mai mult m-au subestimat adversarii, cu atât mai mult am putut să acţionez pe anumite compartimente.

- Ce ar trebui să ştie gălăţenii despre Cahul?

- Am spus la mai multe întâlniri cu colegii din România că mulţi români, gălăţeni, au fost pe toate continentele, dar nu au venit aici, peste Prut, la doar câţiva kilometri de Galaţi. Nu ştiu dacă din lipsă de curiozitate sau din cauza unui tablou care nu a fost prezentat corect. Gălăţenii ar trebui să ştie că aici este un oraş, o ţară, o parte a teritoriului românesc. Este un oraş cu oameni buni, chiar dacă există diferite viziuni geopolitice. Pe lângă faptul că sunt şi vorbitori de limbă rusă, majoritatea populaţiei vorbeşte limba română. La Cahul, gălăţenii vor găsi cele mai bune dulciuri, produse de panificaţie, bere, brânzeturi, fructe şi legume bio. Oraşul are perspective de dezvoltare economică, fiind aproape de două graniţe, română şi ucraineană, precum şi de port. Nu o dată am avut întrebări cu privire la domeniile în care s-ar putea investi. Acum, economia oraşului nu prea are producţie. Marea majoritate a industriei s-a dus, odată cu Uniunea Sovietică. Erau concentrate fabrici, uzine mari, apoi s-au făcut privatizări şi reorganizări. Aici, există o asemănare cu ceea ce s-a întâmplat în dreapta Prutului. Cahulenii ştiu foarte bine ce se petrece în Galaţi. Cred că nu există cahulean care să nu fi fost măcar o dată în an la Galaţi. Foarte mulţi merg acolo cu diferite scopuri: la cumpărături, la evenimentele culturale, la teatru, pentru că este mai aproape decât Chişinăul. Mobilitatea transfrontalieră este extraordinară. Sigur, înainte, când erau necesare vizele, era mai greu.

- Ce operatori economici şi angajatori sunt la Cahul?

- Cel mai mare angajator este fabrica de textile „Tricon”. În raion sunt fabrici de vin. Graţie embargourilor impuse de Rusia, oamenii s-au orientat spre piaţa europeană. Sunt mici întreprinderi, o fabrică de panificaţie, de brânzeturi şi bere. Avem perspective în construcţia spaţiilor de depozitare a fructelor şi legumelor. În ultimele luni, am avut discuţii cu mai multe companii străine, pentru a deschide fabrici în fosta zonă industrială a oraşului. Forţa de muncă o pot avea în oraş. Acum câteva zile a fost inaugurată o salină naturală, cu o capacitate de 100 de persoane, unică în ţară. Alături, avem sanatoriul „Nufărul Alb”, cu o capacitate de peste 500 de locuri. Cahulul are un subsol bogat, iar sanatoriul valorifică acest ape. Este în lucru amenajarea zonei Lacul Sărat. Urmează să forăm o sondă de mare adâncime. Potrivit specialiştilor, există ceva similar şi la Brăila, apele sărate şi minerale de la noi fiind chiar mai bune.

- În ce domenii ar putea apărea colaborări, pe lângă cele existente, între Galaţi şi Cahul?

- Eu cred că ar fi foarte bine să existe colaborări pe toate domeniile. Legate de business, de administraţie locală, de cultură. Pe domeniul cultural ar fi cel mai uşor. Avem exemplul unui proiect transfrontalier cu un puternic impact. Mă refer la extensiunea Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, o contribuţie a statului român. Impactul este atât educaţional, social, cât şi economic. Din anul 2000 (cu întrerupere în 2003, pentru că nu i-a plăcut cuiva de la Chişinău ideea), au fost mii de studenţi la ciclurile de licenţă şi master, bursieri ai statului român. În toate discuţiile oficiale de până acum, am spus că cel mai mare investitor din Cahul este statul român. Mulţi studenţi fac practică la Galaţi. În felul acesta, se schimbă atitudinea lor, au criterii de comparaţie.

- Oraşul Cahul este înfrăţit cu mai multe localităţi din România, dar nu şi cu Galaţiul. Au existat discuţii cu oficialii de la Galaţi în privinţa semnării unui acord?

- M-am întâlnit cu noul primar al Galaţiului şi cu preşedintele judeţului şi acum suntem în lucru la acordul de înfrăţire. Am mai discutat, în linii mari, despre valorificarea oportunităţilor cu programele transfrontaliere. Trebuie să lucreze nişte echipe mixte la proiectele ce vizează necesităţile comune ale celor două oraşe. Îmi doresc o colaborare în domeniul academic, la proiectele de infrastructură şi salubrizare. Un proiect transfrontalier ar putea viza şi protecţia mediului, mai exact, tot ce ţine de lunca Prutului, localităţile din zona rezervaţiei Prutul de Jos şi, respectiv, flora şi fauna, conservarea acestora. Până acum, colaborarea dintre Galaţi şi Cahul a fost la nivelul autorităţilor de nivelul doi, adică între raion şi judeţ, nu şi între oraş şi municipiu. Sperăm ca împreună cu oficialităţile din Galaţi să facem din această colaborare o prioritate, pentru a repara ce nu s-a făcut de ani de zile. Cei care vor să contribuie la colaborarea noastră ne pot contacta oriunde, pe e-mail, pe facebook.

Câteva date din CV-ul lui Nicolae Dandiş

În anul 2005, Nicolae Dandiş a primit "Bursa de excelenţă" a Consiliului Rectorilor din Moldova, cu menţiunea "cel mai bun student din ţară". Între 2006 şi 2015, a fost preşedintele Asociaţiei „Dialog” din Cahul. Statul român i-a oferit "Premiul de excelenţă" la secţiunea "Administrarea Publică şi Justiţie". În 2008, a devenit laureat al Premiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru tineri cercetători. În perioada 2008-2015, a fost directorul Centrului Pro-Europa din Cahul. În 2010, a obţinut diploma „Cel mai bun absolvent al programelor de schimb americane", acordată de Ambasada SUA în R. Moldova. În 2011, Consiliile Americane din Moldova i-au acordat diploma „Absolventul de Onoare al programelor de schimb americane". Între 2014-2015, a deţinut funcţia de preşedinte al Clubului „Rotary” Cahul, iar în 2015 a fost ales preşedinte al Consiliului Director al Centrului „Contact” Cahul.

CITEȘTE ȘI: Manifestări memorabile la Cahul, de Ziua Independenţei Republicii Moldova (FOTO)

Citit 9008 ori Ultima modificare Miercuri, 31 August 2016 19:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.