După ce a câştigat fotoliul de primar al Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, fostul director al societăţii de salubrizare Ecosal, a lăsat liberă funcţia pe care a ocupat-o şi a numit-o, în locul său, pe Mirela Furtună, la acea vreme şef secţie depozite şi reciclare, dar şi responsabil cu staţia de sortare de la Tirighina.
Deşi are o experienţă de un deceniu la Ecosal, prima ei zi de lucru în cadrul instituţiei fiind în 2006, Mirela Furtună consideră că încă mai are multe de învăţat despre felul în care funcţionează societatea şi speră ca, în următorii patru ani, Galaţiul să fie un oraş curat, cu care să ne putem mândri la nivel naţional.
Pentru a-şi face obiectivele auzite de către gălăţeni, noul director al Ecosal Galaţi a fost de acord să răspundă la câteva întrebări pentru "Viaţa liberă".
- Ce înseamnă pentru dumneavoastră accederea în funcţia de director al Ecosal Galaţi?
- Este o recunoaştere a muncii depuse şi înseamnă că, de-acum, am o responsabilitate faţă de acest oraş şi faţă de locuitorii săi. Sper ca pe parcursul mandatului meu să reuşim să stopăm atât abandonul de deşeuri la voia întâmplării, cât şi abandonul de animale.
- Având în vedere că oraşul Galaţi este unul cu multe gunoaie aruncate la întâmplare, ce vă propuneţi în acest sens, pentru următorii ani?
- În primul rând, gălăţenii trebuie să înţeleagă că un oraş curat este unul în care şi oamenii păstrează curăţenia, nu în care doar măturătorii trec prin cartiere. Noi suntem o societate subordonată Primăriei Galaţi, iar din acest motiv acţionăm doar la ordinul Primăriei şi după un program bine stabilit. Nu putem intra în toate cartierele pentru curăţenie doar pentru că un locatar de acolo cere asta. Pentru următorii ani, îmi propun o colaborare mult mai bună cu Poliţia Locală, astfel încât să fie stopat fenomenul de aruncare la voia întâmplării a deşeurilor menajere. Cred că, în acest sens, se poate trece, în primă fază, la avertismente verbale, iar ulterior la amenzi contravenţionale. Este necesar ca oamenii să înţeleagă că este şi de datoria lor să arunce gunoiul în locul special amenajat, nu peste tot prin oraş.
- A fost de multe ori pus în discuţie subiectul curăţeniei în jurul blocurilor, cu precădere în grădinile aferente. Depinde acest lucru de Ecosal sau de asociaţia de locatari?
- Acesta este un alt obiectiv pe care mi l-am propus. Sper ca, în cel mai scurt timp, să ne putem aşeza la masă, împreună cu reprezentanţii Primăriei şi să stabilim unde este domeniul public şi unde este domeniul ce ţine de asociaţia de locatari, astfel încât să nu mai existe cazuri în care angajaţilor noştri să li se reproşeze că nu mătură până la uşa blocului. De asemenea, şi aici este nevoie de intervenţia Poliţiei Locale, mai ales în cazul celor care aruncă gunoaie de la etaj, din comoditate sau lipsă de bun simţ.
- Sunt, încă, multe străzi pe care coşurile de gunoi sunt rare, iar pe alocuri nici nu există. Aveţi vreun proiect în acest sens?
- Da, avem chiar acum în derulare un proiect de curăţenie în jurul şcolilor, în cadrul căruia ne-am propus să instalăm mai multe coşuri de gunoi stradale în jurul instituţiilor de învăţământ şi în parcuri. Momentan, putem instala doar coşurile de gunoi pe care le avem în stoc, urmând ca pentru străzile unde acestea sunt mai rare să fie achiziţionate altele. Din câte am înţeles de la Primărie, se doreşte achiziţionarea unor coşuri mai rezistente şi mai estetice.
- Cât de necesară este îngrădirea containerelor din punctele de coelctare?
- Şi această măsură a fost luată tot din cauza celor care răscolesc prin containere. Am încercat, prin îngrădire, să păstrăm o oarecare curăţenie în jurul punctelor de colectare. Însă, din păcate, ne-am lovit şi de lipsa de simţ civic a cetăţenilor, care, văzând că există gard şi doar o fantă pe unde se poate băga gunoiul, aleg să lase deşeurile lângă tomberon. Nu e nromal, iar o colaborare extinsă cu Poliţia Locală cred că ar duce la rezolvarea problemei. Trebuie ca fiecare cetăţean să înţeleagă că are şi responsaiblităţi, nu doar drepturi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru agenţii economici, care nu binevoiesc să sune pentru ridicarea gunoiului şi astfel se adună mormane întregi. Nu mai vorbim de curţile părăsite unde se aruncă deşeuri. Aşadar, instalarea acestor îngrădiri este necesară, cel puţin momentan. Sperăm să existe şi o mai bună înţelegere din partea oamenilor, să nu ne mai trezim cu containerele vandalizate.
- Cum se situează Galaţiul, la nivel naţional, în ceea ce priveşte reciclarea?
- Nu suntem nici în fruntea ţării, dar nici la coadă. Suntem undeva în medie, ceea ce este bine, având în vedere că la noi încă se mai abandonează deşeuri la întâmplare, la marginea oraşului, ori amestecate, fără să se ţină cont de containerele speciale. Am fost responsabilă de depozitele de reciclare şi nu vreţi să ştiţi ce găseam aruncat în containerul de sticlă, ori în cel de hârtie. Nu avem, din păcate, o educaţie civică în acest sens.
În ceea ce priveşte aparatura electronică şi electrocasnică, aşteptăm în continuare ca gălăţenii care vor să arunce astfel de echipamente să le aducă la punctele noastre de colectare, nu să le abandoneze la container, dat fiind că acolo sunt, de multe ori, vandalizate pentru cupru sau fier. Cetăţenii care au deşeuri electrice şi electronice le pot aduce la staţiile noastre, una lângă Talcioc, alta lângă Piaţa Ruşilor, la secţia noastră de pe strada Nufărului şi la staţia de sortare, sau pot suna la dispecerat să vină un echipaj care să le preia de la domiciliul apelantului.
- Câţi angajaţi are Ecosal în acest moment şi de câţi are nevoie pentru a asigura curăţenia în tot oraşul?
- Dacă facem referire la întregul colectiv, adică echipele care lucrează la reparaţia străzilor, oamenii din padoc, măturătorii, avem, actualmente, o organigramă aprobată de 295 de persoane, dar pentru a onora toate comenzile primite şi având în vedere caracterul sezonier al unor activităţi pe care le desfăşurăm, suntem nevoiţi să apelăm la forţă de muncă temporară.
- Pe străzile Galaţiului sunt aproximativ 15.000 de câini. Există discuţii pentru construirea unui padoc modern, de cel puţin zece ori mai mare decât cel existent. Care sunt şansele să se rezolve definitiv problema câinilor fără stăpân, odată cu ridicarea acelui adăpost?
- Într-adevăr, există acele discuţii, am participat şi noi la întâlnirile cu primarii din comunele limitrofe Galaţiului, însă momentan se caută teren. Adăpostul pe care îl avem în administrare este, din păcate, la capacitate maximă, dat fiind că avem aproximativ 1.400 de câini în padoc. Dacă se va reuşi construirea unui padoc în care să încapă cel puţin 10.000 de câini, eu cred că vom reuşi să rezolvăm problema câinilor fără stăpân, mai ales că vor mai urma şi campanii de sterilizare ale femelelor capturate, precum şi eutanasieri, conform normelor legale, ale câinilor bătrâni, bolnavi, etc.
- Nu doar câinii sunt o problemă în Galaţi. În această perioadă, multe pisici nasc, iar numărul felinelor de pe străzi creşte. Ce se poate face în acest sens?
- Din nefericire, nu există o legislaţie în acest sens, astfel că nu se alocă fonduri pentru adunarea pisicilor de pe stradă, tratamente, hrană, sterilizare, etc. Dacă în padocul care urmează să se construiască va fi montat şi un ţarc special pentru pisici, iar Primăria va aloca fonduri pentru strângerea lor, vom încerca să diminuăm şi numărul acestor animale de pe străzi. Până atunci, însă, adopţiile de către cetăţeni sunt cea mai bună soluţie. De asemenea, ducerea pisicilor maidaneze la sterilizat în cadrul campaniilor organizate de ONG-uri.
- Se observă o creştere uşoară în numărul adopţiilor de câini din padoc. Pot fi oamenii "împinşi" spre adopţia unui câine?
- Cred, în primul rând, că ar trebui stopat fenomenul de abandon. Nu de puţine ori, ne-am trezit la poarta padocului cu pui sau căţele gestante, în cuşti improvizate, abandonate de stăpâni. De asemenea, se întâmplă să vină oameni, să ia câini din padoc şi să le dea iar drumul pe stradă. Noi identificăm stăpânul, anunţăm Poliţia Locală, dar mai departe nu depinde de noi. Cei mai mulţi câini din padoc sunt adoptaţi de diverse ONG-uri, în timp ce numărul persoanelor fizice care adoptă este minim, una sau două pe săptămână. Un animal este o responsaibilitate, tocmai de aceea cerem o dovadă de venit, copie de buletin, microcipăm animalul, tot ce trebuie. În ceea ce priveşte "împingerea" oamenilor spre fenomenul de adopţie, cred că este mai dificil. Le cerem gălăţenilor să lase echipajele Ecosal care vin să strângă câinii să îşi facă treaba, astfel încât să nu mai avem parte de scandaluri cu oamenii care îngrijesc patrupede în jurul blocurilor.
Cine este Mirela Furtună
Data naşterii: 21 mai 1980
Locul naşterii: com. Niculiţel, jud. Tulcea
Studii: Colegiul Naţional "Spiru Haret" Tulcea, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos", Master Facultatea de Mediu, Master Administraţie Publică
Căsătorită, doi copii
Angajată la Ecosal din 2006
