(apă chioară)Şi tot vii, şi tot viicu viteză luminică,dar n-ajungi; când ajungi,nesfârşită duminică?Te-am rugat şi te rog:vreau fiinţa ta, repede,căci fiinţa de-acumparcă vrea să mă lepede!Vreau ce poate ar fisă-mi râvnească păcateleşi să-mi ia şi să-mi deatimp cu toţii, cu toatele!Cred că eşti…cred că eştisăvârşirea mea cinică,apa chioară din ceamai frumoasă duminică! ...

(trădare)Fă, Patrie, să ştii că m-am jucatcu tine pe costişă şi pe valecând se întorc cirezile în satşi scârţâitul moare-n balamale!Fă, Patrie, să ştii că am dormitcu tine în pădure şi în casăşi am visat că nu mi-ai dat chibritpentru ţigara mea dreptcredincioasă!Fă, Patrie, să ştii că te-am iubitprecum Esenin crâşma, chiar am statde dragul tău cu gâtul pe cuţit,cu inima pe mers acceerat!Fă, Patrie, să ştii că te-am urâtprecum Serghei pe dansatoarea carel ...

(pastel de sezon)dacă vii până deseară am o leacă de dulceaţăşi-un pahar cu apă chioară s-avem până dimineaţăşi în teiul dat în păsări te aşteaptă nişte lunăva să fie furioasă va să plângă va să-ţi spunăcă a fost odată plină şi a stat cu mine goalăînsă eu scriam sonete şi-i citeam o kalevalărătăceam prin greierişuri şi păşteam vaca pe coastăori tăiam frunze la câinii care o lătrau de proastăcăci şedea cum şade vaca de-o sugea viţelul toatăc ...

(deschis pentru reparaţii)S-ar putea să ţi se pară ciudatăprezenţa mea la ferestrele talepe care le-ai scos de multă vremedin balamale,înainte de a pleca fără să spui,într-o dimineaţă,ca să ajungi cât mai repede şi departe,în ţinutul cu verdeaţă,dar ai uitat să laşi scris pe geamcă te vei întoarce într-o seară,când va să-ţi fie dor şi va să-mi fieinima amarăde atâta aşteptare şi singurătatecu ochii pe deal şi pe vale,lângă ferestrele scoase de multdin bala ...

(seminar)Când este nu-i niciunde şi nu se poate esteiluzie-n sclavia dintre nimic şi minte,strania dictatură a eu-lui hlizeşteşi tot ce mi se pare mântuitor mă minteşi-mi sfârtecă ideea de-a fi crezut vreodatăîn ce a fost în urmă şi-n ce va fi-nainte,mă face zeu în grotă şi rob al nesimţirii,îmi dă să iau cuvântul, însă nu-mi dă cuvinte.Când este nu se poate şi nu-i niciunde esteacolo unde sclavul este bătut şi batela poarta îndurării, poate-l aude cineîşi asm ...

(minciuni de dulce şi adevăr de post)Se înmulţesc duşmanii chiar acum. Fac pentru ei risipă de parfum.Şi îi aştept. Şi îi conduc în gări. Şi le trimit mereu felicitări.Fac semnul crucii, zilnic, pentru ei. Mă duc la ei cu pupăza din tei.Şi le-o citesc, dar li se face rău…Ce grea e Bojdeuca din Ţicău!Habar nu au duşmanii că nu pot să-mi vindece durerile din cot,să-mi mute drumul scris până la cer, bătut cu pietre scumpe şi mister.Staţi liniştiţi, duşmanilor deş ...

(spovedanie)cu mâinile mele tâlhare am datatâtea cuvintela câini şi la cai şi la oameni cu satşi vorbă cumintecu mâinile mele tâlhare am scrisîncet pe ţărânăpoeme naive cu sens interzisîn limba românăcu mâinile mele tâlhare am pusotravă la poartăşi laţuri şi spini să nu intre iisusla marea mea moartăapoi am cătat să mă ţin de cuvântîncolo şi-ncoaceşi încă nu ştiu ce am fost şi ce sântgâlceavă sau paceapoi am cătat să mă rog pân-la cerpe deal şi pe v ...

(ultima vizită)Aseară am fost la Maria,pe strada cu trei felinare…Ce stradă pustie şi veche!Ce Lună rotundă şi mare!Încet, o bătaie în poartă.Încet, o chemare afară.Tăcere, prea lungă tăceresă cred şi aievea să-mi parăcă vine să-mi deie bineţe,să-mi spună să intru în casă,să-i spun că-i la fel de Mariesenină şi foarte frumoasă.Şi iar o bătaie, şi încăun strigăt sub ultima Lună.(doar câţiva paingi fără vlagăşi-o lacrimă care adunătrecutul şi pulb ...

(amnezie generală)O frumoasă şi tristă floare de salcâmvenită din pădure să mă vadăşi să mă întrebe de ce sunt singurîn arşiţă şi-n ploaie şi-n zăpadă,ca un mărăcine trist şi urâtde toate păsările acestui pământşi nu îndrăznesc toată viaţasă plec şi s-o iubesc din când în când,măcar când vin privighetorile şi cântăîn salcâmii încă ne/înfloriţişi încă începători la marginea satuluipe care nu-l mai iubiţişi nu vi-l mai aduceţi aminte măca ...

(contra/anti/meta/fizică)Trece bunica prin satul mamei mele,trece aplecată în unghi drept, trece clară şi greu,adună cu grebla câteva poloage de stele pentru mineşi zice că mi le-a trimis Dumnezeusă am o leacă de lumină în drumuldespre care habar nu am cât este de necunoscutşi care mă ademeneşte şi mă strigă:vino să vezi cât de blând este întunericul brut,să vezi cum se propagă cu viteza luminiişi nu face rău nimănuiîn satul bunicei mele prin care trece în unghi dr ...