* De bunele intenţii s-a ales praful *
Stelian Rusu, cel care deţinea activele fermei piscicole de la Brateş, aparţinând fostei societăţi Pescogal, a fost unul dintre pionii importanţi ai încercării de a scoate marele lac din starea de agonie. Prin asocierea în participaţiune - în 5 - despre care v-am vorbit deja, prin realizarea, ce-i drept vremelnică, a concesionării suprafeţei de peste 2.000 de hectare de teren de sub luciul de apă, se făcuse un mic-mare pas spre un viitor cât de cât mai bun al Brateşului.
N-a fost să se aleagă decât praful din acest demers. Moartea lui Stelian Rusu a dus la ruperea acelei asocieri în 5.
„Un lucru de aur făcut praf”
„Păcat că s-a distrus un lucru de aur aici la Brateş, acesta putea fi perla Galaţiului, dar s-a făcut praf”, afirma zilele trecute şi Alfonso Calderon, un cetăţean italian stabilit de mai multă vreme la Galaţi, care a dobândit împreună cu Stelian Rusu, în 2001, activele fostei ferme piscicole Brateş, a fostei Pescogal.
Dintre cei 5, doi bucureşteni au venit doar cu promisiuni, ne spune doamna Cecilia, soţia defunctului Stelian Rusu.
„Au încercat să obţină fonduri PHARE în valoare de patru milioane de euro… Dar, după ce a murit soţul meu, concesionarea s-a rupt. Acum, toată lumea vrea să concesioneze…”
„Ceilalţi acţionari ai asocierii în participaţiune „Piscicola” Brateş n-au venit cu nimic, afirmă Robert Mihai Rusu, fiul lui Stelian Rusu. Am înţeles că cele două persoane influente din Bucureşti ar fi încercat accesarea de fonduri PHARE printr-un proiect al firmei General Consulting Ilfov”.
„Nu s-a făcut nimic concret în cele din urmă. Nu s-au refăcut nici digurile, nu a fost dragat lacul, nu s-a destufizat, nu s-a făcut nimic. O vreme, circa 6 luni de zile, s-a pescuit în Brateş, dar eu când am fost la Bucureşti, la Agenţia Domeniilor Statului (ADS), am aflat că nu se plătiseră nici redevenţele care erau trecute în contractul de concesionare”. (n.r. - ing. Grigore Mihalache, cel care a organizat activitatea de pescuit, afirmă că toate redevenţele au fost plătite conform contractului).
Luptă surdă, combatanţi răpitori
„După ce s-a rupt asocierea, noi am închis porţile, ceilalţi, deşi ei erau cei care printr-o hotărâre AGA vroiau să-l elimine pe tata din asociere, ne-au dat în judecată, ne-au ameninţat în fel şi chip”.
„Apoi, între altele, au schimbat, semnând în fals la Registrul Comerţului, sediul social al societăţii. Eu, la rându-mi, i-am dat în judecată pentru a anula hotărârea AGA pe care o luaseră împotriva noastră…”, a adăugat Robert Mihai Rusu.
Nu intrăm acum în alte amănunte cu privire la lupta surdă dintre cei cinci asociaţi. E important, totuşi, să ne întrebăm în continuare ce a mai rămas din faimosul mare lac Brateş, eventual ce s-ar mai putea face.
„Din 2001, continuă Robert Mihai Rusu, lacul a fost prădat sistematic de braconieri, bazinul piscicol degradându-se, sărăcind în mod continuu. Era mult şalău, plătică şi ceva ştiucă. Şalăul fiind răpitor a mâncat şi puietul de plătică…”
„După asociere şi concesionare s-a pescuit, la fel, intens, iar acum braconierii care mai încearcă, mai mult se află în treabă. Dacă mai scot 50 de kilograme de peşte. Lacul e secătuit”.
„Care ar fi soluţia? Să investească cineva serios, nu numai hrăpcarii şi jepcarii… Va fi foarte greu de obţinut şi concesionarea. Probabil că ar fi necesară o Ordonanţă de Urgenţă completată şi de o Hotărâre de Guvern”.
„Dar situaţia e cumplită, la ADS, numai în ultima vreme, s-au schimbat trei preşedinţi dintre care unul venea de la văruieli, altul de farmacie, niciunul de specialitate. Aceştia habar nu au despre ceea ce e aici, la faţa locului.”
În plus, pe plan local, am înţeles că familia Stelian Rusu n-a întâmpinat decât piedici şi că demersurile făcute, inclusiv cu privire la paza Brateşului, au fost întâmpinate cu mare ostilitate. Ce s-o fi vrând oare cu Brateşul?…
Dar dacă iniţiativele vizavi de Brateş cu privire strict la potenţialul său piscicol au avut - din „n” motive - soarta pe care am şi conturat-o deja, ce se întâmplă oare cu digurile, cu reabilitarea acestora, ştiut fiind deja că, la o adică, Brateşul ar trebui să funcţioneze ca un polder, să preia eventuale viituri ale unor ape din zonă?
Vom încerca să aflăm. Între timp, ne scriu iarăşi cititorii noştri. Vom reveni, spicuind şi din opiniile acestora.
