Sâmbătă 4 aprilie, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii – Grădina Botanică din Galaţi s-a desfăşurat cel de-al treilea Congres al Uniunii Centrelor de Mediere din România (UCMR).
La lucrări, care au fost deschise de Constantin-Adi Gavrilă, preşedintele UCMR, au participat mediatori din toată ţara, oficialităţi locale, magistraţi, reprezentanţi ai Parlamentului, ai Guvernului, ai cultelor, ai mediului academic şi ai societăţii civile.
Să reamintim, mai întâi, ce este medierea. Instituţia în cauză a devenit la ora actuală una dintre temele de bază ale Justiţiei. Medierea serveşte la soluţionarea pe cale amiabilă a unui conflict ce încă n-a devenit litigios.
România s-a sincronizat, cu preocupările pe plan internaţional în domeniu, instituţia medierii câştigând tot mai mult teren, iar procedura aceasta începe să fie îmbrăţişată de părţi (persoane şi instituţii) aflate în conflicte ce au ca miez diverse divergenţe (dispute) specifice raporturilor de dreptul familiei, dreptul muncii, civil, comercial sau penal.
Primarul şi medierea
Lucrările congresului de la Galaţi au fost mediate de drd.ing. Andrei Zanopol, vicepreşedintele asociaţiei gălăţene de profil, care l-a invitat mai întâi, pentru o scurtă alocuţiune, pe Dumitru Nicolae, primarul Galaţiului.
„Medierea e o necesitate pentru noi, a spus acesta. Avem sute de procese şi avem o groază de neplăceri cu instanţele, cu privire la legea retrocedărilor în special, o lege schimbată de trei ori într-un an. Ne puteţi ajuta cu medierea, pentru că niciodată un bătrân de 80 de ani nu va putea înţelege de ce trebuie să iasă afară din casa în care a trăit o viaţă. Apoi trebuie să găsim o formulă pentru a-i mai potoli pe procesomanii de meserie. E clar că sunt conflicte care n-ar avea ce căuta în instanţă”.
Părerea magistraţilor
Şi judecătorii gălăţeni s-au arătat interesaţi de instituţia medierii, întrucât multe cauze ar putea fi soluţionate într-o manieră mai puţin conflictuală.
„Principala problemă a mediatorilor e acum aceea ca instituţiile din care fac parte să funcţioneze efectiv, să se înţeleagă că medierea nu e, de exemplu, un sistem paralel de avocatură în care, cum se ştie, avocatul apără interesele uneia dintre părţi. Mediatorii trebuie să intre în sufletul oamenilor, să le perceapă frustrările şi să ajungă să-i facă să se împace, pentru că unii vin la judecată doar pentru a-şi satisface o nevoie proprie…” aprecia Diana Oancea, preşedintele Judecătoriei Galaţi.
„Instituţia medierii e benefică şi pentru procurori, spunea Dinu Gâlcă, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi. Sunt multe situaţii în care am putea beneficia de iscusinţa unui mediator, situaţie în care un conflict minor ce poate deveni major într-o comunitate n-ar mai ajunge la noi. Până atunci însă e nevoie ca medierea să-şi poată îndeplini efectiv obiectivele, să-şi perfecţioneze legea care trebuie ancorată în legislaţia europeană, să dispună de logistica necesară şi de selecţia riguroasă a mediatorilor…”
