Peste 100 de cereri de interceptare a convorbirilor telefonice în 6 luni

Peste 100 de cereri de interceptare a convorbirilor telefonice în 6 luni
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Interceptările telefonice – între abuz şi necesitate legală * Ascultarea convorbirilor telefonice a devenit, în ultima vreme, un soi de armă precisă cu care procurorii susţin că luptă împotriva anumitor infractori *

Interceptarea convorbirilor telefonice pare a deveni, în ultima vreme, o armă extrem de des utilizată de către procurori pentru instrumentarea anumitor cazuri penale. Nu vorbim însă doar de o modă, ci şi despre faptul că aceste interceptări sunt uneori punctul de maximă importanţă al unui dosar sau al altuia şi, de cele mai multe ori, constituie probe-cheie.

„Vorbim de peste 100 de cereri ale procurorilor de la diverse parchete pentru interceptarea de convorbiri telefonice numai în primele şase luni ale anului. Nu pot preciza câte se soluţionează favorabil şi câte nu. Cert este că numărul solicitărilor de acest fel este în creştere în ultima vreme, în comparaţie cu statisticile anilor trecuţi”, a declarat preşedintele Tribunalului Galaţi, Carmen Sandu. 

Mania persecuţiei

Dincolo de faptul că interceptarea şi ascultarea telefoanelor este folosită de către oamenii legii pentru a trimite după gratii sau pentru a pedepsi diverşi infractori, metoda a devenit, de ani buni, un fel de bau-bau chiar şi pentru cei care nu vorbesc cine ştie ce chestiuni importante la telefon şi nici preocupările lor nu ar putea genera vreodată o problemă.

De la menajere până la puştii emo, toată lumea se gândeşte că un "clanc" auzit în receptor înainte de începerea convorbirii sau un ecou ciudat înseamnă şi că un băiat cu ochii albaştrii stă cu urechile ciulite şi înregistrează reţete de murături sau schimburi de teme la geografie. Sunt excluse din start problemele legate de interferenţa undelor radio sau de conexiuni slabe.

Teama de "prietenul urechelniţă" este însă una justificată, pentru că în trecut, ca şi în prezent, structuri pe care nu le putem denumi exact, dar despre care ştim că există se ocupă de astfel de chestiuni în încercarea lor de a obţine şi valorifica informaţii cât mai multe şi cât mai diverse. În plus, trebuie recunoscut direct faptul că oricine este expus unui astfel de tratament, în orice moment.

Monitorizare, nu tras cu urechea

Teoretic vorbind, monitorizarea datelor legate de convorbirile telefonice şi chiar şi traficul de e-mail se fac cu acte în regulă după ce, anul trecut, guvernul a emis un act legislativ prin care impune acest lucru pentru absolut toate apelurile telefonice şi mesajele trimise pe internet. În urma emiterii acestei legi, furnizorii serviciilor de comunicaţii au obligaţia să înregistreze datele necesare identificării destinaţiei apelurilor telefonice, SMS sau e-mailurilor, data, ora şi durata, dar şi locul de unde se iniţiază comunicarea şi  echipamentul utilizat.

Toate aceste date, care cel puţin declarativ nu impun ascultarea sau citirea informaţiilor transmise, sunt stocate timp de şase luni, după care pot fi şterse de către operatorii societăţilor care furnizează servicii de comunicaţie. După cum precizam mai sus, este vorba însă despre interceptări de date şi nu despre interceptări ale convorbirilor telefonice sau a conţinutului e-mailurilor.

Condiţii aspre

Din punct de vedere legal, înregistrarea şi utilizarea convorbirilor telefonice poate fi făcută doar la cererea organelor de anchetă (procurori), după ce judecătorul şi-a dat acordul în instanţă în privinţa acestui caz.

"Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează cu autorizarea motivată a judecătorului, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală", se arată în lege. În plus, se precizează explicit faptul că nu oricum şi oricând pot fi autorizate aceste interceptări.

Acestea se pot face în cazul infracţiunilor contra siguranţei naţionale, de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, în cazul infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, sau în cazul unor alte infracţiuni grave ori al infracţiunilor care se săvârşesc prin mijloace de comunicare electronică.

Citit 2003 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.