Într-un mic balcon de apartament, zeci de plante ţepoase se desfată sub razele generoase ale soarelui care le veghează cât e ziua de lungă.
Nicuşor Ajder (FOTO), „grădinarul” de la etajul 5, le îngrijeşte şi le alintă de vreo doi ani cu gândul la ziua în care le va vedea pe fiecare înflorind. Povesteşte că nu era mai deloc interesat de cactuşi până când nu s-a mutat în actuala locuinţă, unde toate plantele i s-au mistuit într-o vară din pricina căldurii arzătoare.
Ambiţios din fire, a căutat până a aflat speciile care rezistă la temperaturile cele mai înalte: cactuşi şi plante suculente. Şi până să-şi umple zeci de ghivece cu toate soiurile de mici ţepoşi nu a mai fost decât un pas.
Universul vegetal din balcon
Nicuşor Ajder are 47 de ani, este soţ, tată, masterand în domeniul economic, pictor şi colecţionar de cactuşi, îndeletniciri de care se preocupă în egală măsură cu pasiune şi devotament.
Dintre toate, creşterea plantelor „ghimpate” este cea mai nouă preocupare, căreia îi dedică mult timp şi studiu. „Este un paradox pentru că, pe cât sunt de rezistenţi cactuşii în mediul lor natural, pe atât sunt de pretenţioşi în ghivece”, este de părere colecţionarul vegetalelor.
Pe rafturile supraetajate ale balconului convieţuiesc în armonie peste 200 de plante frumos rânduite şi etichetate.
Denumiri populare care să ne atragă pe noi, necunoscătorii, nu prea au, iar numele de Echinopsis, Mammillaria sau Rebutia nu ne-ar ajuta să facem vreo diferenţă între cactuşi.
În realitate, însă, ei sunt atât de variaţi încât doar un asemenea pasionat ne poate introduce în universul vast al plantelor cu ţepi. Printre cei mai deosebiţi sunt cei lânoşi sau cei cu coaste ondulate, al căror aspect exotic te impresionează imediat.
„M-am axat mai mult pe colecţii tematice. Prima dintre ele este de stenocactuşi care sunt cu totul deosebiţi, au coaste ondulate şi o spinaţie interesantă. Apoi m-am îndrăgostit de cei lânoşi care se aseamănă cu nişte animăluţe, au aspect de blăniţă. Voi încerca să colecţionez şi cactuşi cu floare verde, o altă specie aparte”, explică Nicuşor Ajder.
Iar dintre plantele suculente mai aparte sunt cele denumite popular Steaua Şerifului, care fac flori mari şi cărnoase, superbe, al căror miros nu este însă tocmai… parfumat.
„Le stropesc mereu cu soluţii antibacteriene, le pun în ghivece sol mineral, nisip şi pietriş, ţin apa la decantat… Trebuie să le înveţi pretenţiile, deşi nu au prea multe”, mai spune colecţionarul.
De la pictura SF la icoane
Creşterea plantelor nu este singura pasiune a gălăţeanului, care şi-a dovedit de-a lungul anilor talentul şi îndemânarea în domeniul artistic. O mapă groasă strânge de peste 20 de ani sub copertele ei diplome, premii, articole decupate din ziare şi lucrări grafice.
După ce a terminat, în ’90, Şcoala Populară de Arte, Nicuşor Ajder a obţinut mai multe premii pentru pictură şi grafică SF, domeniu care îl fascinează încă din copilărie.
Apoi, în timp ce urma Colegiul „Studium”, a avut o nouă provocare, aceea de a picta icoane pentru Salonul Naţional de Artă Studenţească, iar în timp a dovedit că poate lucra ambele genuri, deşi nu au nicio legătură între ele.
„Nu le-am amestecat niciodată, ci le-am împărţit pe perioade de lucru. Au fost momente când visam noaptea imagini, le schiţam dimineaţa şi mai desenam şi la serviciu”.
„Pentru SF trebuie să am un zbucium, să îmi meargă mintea foarte mult, dar pentru icoane, dimpotrivă, trebuie să fiu liniştit”, spune Nicuşor Ajder care a avut de-a lungul timpului două expoziţii de icoane şi una de pictură şi grafică science-fiction.
În căminul familiei Ajder, amestecul de grafică reprezentând ipostaze fantastice, icoanele pictate şi plantele aşezate fiecare la locul ei îţi inspiră mirare.
Cum de un om se pricepe la atâtea lucruri care nu au nimic în comun? Răspunsul nu îl ştie nici el, dar nici nu îl caută, are destule treburi mult mai plăcute de făcut.
Albumul virtual al lui Nicuşor Ajder poate fi văzut la adresa: http://nikko.sunphoto.ro.
