De ce oamenii preferă de multe ori alimentele sărate? Explicația o dă medicul nutriționist Mihaela Bilic.
"Oameni sau animale, cu toții căutăm inconștient sarea în mâncare. Instinctul ne spune că tot ce e sărat e gustos, plăcerea are sarea ca ingredient de bază. Până și iubirea e comparată cu “sarea în bucate”, iar termenul “salariu” tot de la sare vine! Au trecut vremurile în care 1 g de sare era echivalent cu 1 g de aur, acum avem acces la sare fără limite. Ca și în cazul zahărului, ne place mult sarea și cu greu ne putem opri. Iar industria alimentară profită de slăbiciunile noastre, nu e de mirare că toate produsele procesate și semipreparate au zahăr și sare din belșug.
Acolo unde zahărul este un moft și un produs adresat exclusiv plăcerii, sarea este o nevoie. Fără zahăr putem trăi, fără sare nu! Nevoia de sare a apărut cu mult înaintea dependenței de zahăr, preferința pentru gustul dulce înseamnă infantilism alimentar, în timp ce preferința pentru gustul sărat înseamnă maturitate. Deși zahărul și sarea sunt puse pe același palier când vine vorba de avertismente nutriționale, eu v-aș recomanda să vă lepădați de zahăr și să păstrați sarea. Și când zic “sare” nu zic solnița pe masă, ci sarea conținută în mod natural/obișnuit în toate preparatele/alimentele.
Natura a pus sare în apă și lapte, carne și ouă, iar omul a pus sare în mezeluri și brânzeturi, conserve și sosuri, mâncare gătită și pâine. Nu mai vorbim de produsele de ronțăit care sunt toate concentrate în sare, de la chipsuri și pufuleți, la semințe și cereale expandate. Faceți diferența între slăbiciunea pentru dulce și cea pentru sărat: capul nostru cere zahăr când este stresat și nefericit, în schimb corpul cere sare când este sănătos. Preferința pentru gustul sărat este un semn că suntem în formă. Când facem efort fizic avem nevoie de mai multă sare. Și chiar și în cura de slăbire sarea e permisă. Deci adio “dolce vita”, vă recomand viața cu gust sărat".