- „Nu pot să fiu vulgară, elevii mei văd în mine un exemplu”, mărturiseşte instructoarea Ansamblului „Estrada copiilor”
Visul suprem – un duet cu „Holograf”
Visele ei în materie de muzică sunt trei: să ajungă solistă în Estrada Teatrului Muzical „Nae Leonard”, să colaboreze cu compozitorul Laurenţiu Duţă şi să cânte o melodie alături de formaţia Holograf: „M-am întâlnit cu Dan Bittman de multe ori, însă nu am îndrăznit niciodată să-i propun acest lucru, mai am mult de învăţat”, recunoaşte Andreea.
11 ore pe zi cu copiii
Din 2009, coordonează atât clasa de canto, cât şi pe cea de dansuri din cadrul Ansamblului „Estrada copiilor”, după retragerea domnului Ciorăscu. „Aveam 20 ani, eram, practic, un copil când am început să pregătesc alţi copii”. În cei trei ani, elevii îndrumaţi de ea au strâns trei dosare cu diplome, nimeni nu le mai ştie numărul. „Estrada are între 150 şi 170 de membri, cu vârste cuprinse între 5 şi 20 de ani. Am pornit cu 10 copii, acum trei ani. La început mi s-a părut greu să lucrez cu fiecare, dar acum îmi place, totul e calculat. Lucrez în medie 10-11 ore, pe zi. La canto – muzică uşoară avem 30 de copii cu care lucrez individual, iar la dansuri pe grupe de vârstă şi separat începătorii, apoi cei cu ceva experienţă şi profesioniştii.
Când simte Andreea că-i e greu? „Doar înaintea unui spectacol, când mă copleşesc emoţiile pentru ei şi îmi doresc să iasă impecabil. Atunci mi se consumă bateriile, dar tot de la ei îmi iau energia, de la părinţi şi de la Angela Baciu, colega şi susţinătoarea mea. Cei mici sunt mai serioşi decât cei mari”.
Ca solistă, Andreea a cântat pe toate scenele din Galaţi: începând de la 8 ani când interpreta „Vorbe-n vânt”, pe scena Casei Armatei. Apoi a mers în ţară, în toată Moldova, dar şi în Oradea sau pe Litoral. În 2010, a ajuns la Sala Palatului, la un concurs de karaoke, alături de Smiley. A apărut pe Acasă TV, Pro TV, Antena 1, Kanal D, TVR 1, TVR 2, B1 TV.
Andreea este o luptătoare: „Nu mă las, chiar dacă e greu, încerc să găsesc soluţii mereu. Şi când lucrez cu copiii, chiar dacă nu iese totul cum vreau de la început, insist şi, mai ales, nu-mi pierd niciodată speranţa”.
Andreea e conştientă cât de mult contează, în profesia ei, felul cum arată: „Mai ales în ziua de astăzi, când la noi se vinde în primul rând, imaginea. Trebuie să arăţi întotdeauna ok, să nu fii vulgară – nici nu-mi stă în fire să fiu vulgară, nu pot. Şi, mai ales, trebuie să ţin cont de faptul că eu sunt exemplul copiilor, mă copiază imediat. Trebuie să am grijă”.
„Sunt multe voci bune, care se pierd”
Are cinci piese proprii, colaborează cu Alin Radu, compozitor din Ploieşti şi cu textiera Mihaela Marcovici. Visează la ziua în care va scoate primul album. „De multe ori, ceea ce mi-am dorit s-a realizat. Am vrut să colaborez cu coregrafi de la „Dansez pentru tine” şi am avut ocazia să dansez alături de ei. Totul e să nu renunţi şi să nu te laşi influenţat negativ”. Îi admiră pe cei de la Holograf şi Voltaj şi consideră că „asta înseamnă să fii artist cunoscut, consacrat, nemuritor – când oamenii îţi ştiu refrenele”. Are în repertoriu peste 100 de melodii, coveruri, cântă peste tot pe unde este chemată. A fost denumită cea mai bună voce a Estradei Casei de Cultură şi a luat Marele Premiu la prima ediţie a Festivalului „Constelaţii dunărene”, pe când avea 14 ani. Acela a fost momentul când s-a legat definitiv de instituţia care a consacrat-o. „Vin cu drag şi cu bucurie aici, zi de zi, nu consider că vin la serviciu”, mărturiseşte tânăra.
Andreea consideră că „în România sunt multe voci bune, dar nu sunt îndeajuns promovate. Sunt copii talentaţi care se pierd pe parcurs. Înainte erau două-trei festivaluri şi puţini concurenţi. Acum suntem invadaţi şi de festivaluri şi de voci”.
