Numele său e Lucian Ionescu, are 49 de ani şi locuieşte în București. E căsătorit și are o fetiţă de 12 ani. Recent, s-a hotărât să vadă Europa de pe apă, din caiacul său. Aşa că, pe 7 mai 2013, a pornit într-o călătorie care va dura şapte luni. Călătorie interactivă, povestită, zilnic, pe pagina de Facebook „De la Giurgiu la Veneţia”, unde o puteţi urmări şi dumneavoastră.
Apa şi caiacul, pasiuni vechi În timpul liceului a făcut caiac de performanță. Deşi nu a avut rezultate notabile, a rămas cu pasiunea pentru călătoriile pe apă. Antrenamentul şi-l face anual, pe râurile din România şi Bulgaria şi pe Marea Neagră. „Acum percep caiacul nu numai ca pe un sport, ci mai degrabă ca pe o formă de turism. Ideea unei ture în jurul Greciei mi-a venit acum aproape un an. După ce am luat în considerare mai multe variante, aceasta mi s-a părut perfectă: De la Giurgiu la Veneţia”, scrie bucureşteanul pe pagina de Facebook a călătoriei sale.
Prin oraşe, la pas
După ce, la mijlocul lunii trecute a trecut prin dreptul Galaţiului, Lucian se afla, acum două săptămâni, pe malul bulgăresc al Mării Negre, iar zilele acestea a trecut de Stramtoarea Bosfor. Păţaniile şi aventurile sale pe apă, locurile văzute şi oamenii întâlniţi, toţi sunt suprinşi de Lucian pe pagina de Facebook, prin fotografii sau scurte relatări. Balcicul l-a fermecat nu numai datorită pitorescului său, dar şi al pisicilor care-l populează: „Despre Balcic, atât cât am văzut, pot spune că mi-a rămas în suflet. Are un aer de port românesc de acum 50 de ani”. Au urmat Varna, Nesebar, Sozopol, acesta în urmă, „ridicat pe ruinele unei foste cetăți, fiind construit pe o stâncă înfiptă în mare”, după cum arată şi fotografiile. „Este uimitor ce au putut face la Nesebar. Bazându-se pe câteva ruine, au creat un înfloritor centru turistic și comercial. Găsești de toate acolo, de la antichități, suveniruri și lucruri frumos meșteșugite, până la restaurante, pizzerii, articole de plajă, vânătoare sau pescuit. Toți sunt cu zâmbetul pe buze și te invita în dugheana lor. Un mic amănunt; orice ai cumpăra, primeşti bon. Chiar și pentru felia de pizza pe care am cumpărat-o, că-mi ploua în gură. Mă întreb ce am păzit noi până acum cu Lipscanii, de exemplu. Sau cu o sumedenie de ruine de cetăți ce stau în paragină”, comentează acesta.
Traseu elaborat
În lunga sa călătorie, Lucian e pregătit pentru orice. Lângă Balcic a fost surprins de o furtună pe mare, dar a ajuns cu bine la liman. Oricum, trebuie să fie pregătit nu doar fizic, dar şi sufleteşte pentru traseul său elaborat. Din Marea Neagră va trece, prin Bosfor, în Marea Marmara, din Dardanele către Marea Egee. Va merge pe malul Turciei până la Marmaris. De acolo va trece în Rodos, Grecia, mai departe Karpathos, sudul Cretei, Grecia continentală pe țărmul marii Ionice până la granița cu Albania. Aici va încerca o traversare către Italia și, urmând coasta, va merge până la Vieste. Speră să traverseze Marea Adriatica spre Lastovo, Croația. Dacă vremea nu ţine cu el, va urma țărmul Italiei până la Veneția. Altfel, din Grecia va merge către nord, pe țărmul Albaniei, Muntenegrului și al Croației până la Umag. Acolo va traversa către Italia și va merge până la Veneția, unde ar putea fi sfârșitul călătoriei. Dacă banii și timpul îi permit, va pleca pe bicicletă, cu caiacul remorcat, în Linz, Austria, unde va repune caiacul pe apă și va urma Dunărea până la punctul de plecare, Giurgiu.
Călători cu gândul
Toţi cei de acasă, care îi urmăresc expediţia, sau toţi cei pe care i-a întâlnit pe drum, au devenit părtaşi la aventura sa. „Consider că această călătorie deja nu mai este numai a mea, ci și a voastră, a tuturor celor care sunteți cu sufletul alături de mine. Voi, cu toții sunteți echipa din spatele acestei călătorii. Vă salut pe toți și sper să mă urmăriți mai departe!”, le transmite Lucian pe internet, celor de acasă şi celor cu care s-a întâlnit pe traseu.
Oprire la Galati
La mijlocul lunii trecute, primul român care a făcut vreodată, solitar, acest traseu s-a oprit pentru o zi şi la Galaţi. Unul dintre caiaciştii gălăţeni, Guzi Delafluviu, i-a fost ghid prin centrul oraşului. „Am ieşit in întâmpinarea lui cu caiacul pe Dunăre, urcând din Galaţi până la Brăila în două ore şi jumătate. Ne-am întâlnit pe la ora 17,00, apoi am coborât pe fluviu împreună până la Galaţi, pentru că aici i-am găsit un loc bun de pus cortul. Mi-a mărturisit că, din cauza Dunării umflate (la acea vreme), a avut parte numai de locuri mlăştinoase de campare. A doua zi, luni, şi-a luat zi de odihnă şi l-am plimbat prin Galaţi, iar caiacul a rămas în paza gardianului de la debarcaderul pentru ambarcaţiuni de agrement. Marţi dimineaţa a plecat mai departe”, ne-a povestit gălăţeanul care l-a plimbat pe Lucian Ionescu pe strada Domnească şi pe Faleza Dunării.
„Galațiul e un oraș minunat. Sau poate că şi ghidul a ştiut să-l prezinte”, a scris, la rândul său, pe internet, Lucian, după ce a postat fotografii de pe Strada Domnească.
