La Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”, exponatul lunii este mătăsarul (Bombycilla garrulus), o pasăre din familia Bombycillidae, de mărimea graurului, cu care, de altfel, se asociază, uneori, în căutarea hranei. Cuibăreşte în pădurile de conifere din nordul Europei, Asiei şi Americii de Nord. Vitrina, care înfăţişează un grup de mătăsari, este expusă la etajul 1. În ţara noastră, mătăsarul este oaspete de iarnă neregulat, apărând în unii ani în stoluri mari, sub forma unor invazii, alteori în stoluri mici. Pe la sfârşitul lui aprilie, pleacă spre locurile de cuibărire aflate la mii de kilometri distanţă. Mătăsarii sunt păsări frumoase, ce au ca semn distinctiv moţul mătăsos din creştetul capului, care le-a dat şi numele. Lungimea corpului este de 18 cm, anvergura aripilor de 32-35 cm şi greutatea de 50-70 g. Cuibul este construit în arbori de molid sau pin, din crenguţe şi muşchi, căptuşit cu paie şi pene. Femela depune 4-6 ouă în mai-iunie şi cloceşte timp de 14 zile. Puii părăsesc cuibul după aproximativ 20 zile. Vara, mătăsarul se hrăneşte cu insecte, iar iarna cu diferite fructe de pădure şi fructe rămase neculese din livezi. Durata medie de viaţă este de 5 ani şi 10 luni, iar recordul speciei, de 12 ani. Mortalitatea are cauze diferite: păsările de pradă (şoimii şi vulturii), competiţia cu specii similare, intoxicaţia cu etanol, când acesta nu poate fi complet metabolizat, efectul toxic al pesticidelor. Mătăsarul aduce beneficii importante ecosistemului prin dispersarea seminţelor provenite de la diferitele fructe pe care le consumă.
Sub genericul "Exponatul lunii", vor fi prezentate, lunar, piese sau ansambluri de piese cu valoare ştiinţifică din patrimoniul muzeului gălăţean.
