* La mulți ani, Românie, să-ți trăiesc, sper să te și merit! Promit să fiu mai vehement la următoarele alegeri. Mai vehement cu cei care vor spune că nu le pasă de scrutin. I-aș îmbrățișa încă de pe acum, la minus șase-șapte grade Celsius. Eu pe dinăuntru, ei obligatoriu afară.
* Ia (așa se scrie, madam, nu cu cratimă!) doamnei Veorica din ședința solemnă ținută la Alba-Iulia face furori. Americanii se întreabă de unde și-a achiziționat o pijama atât de frumoasă.
* Apropo, cum să mimezi solemnitatea în ie, Veorico? Mergea și în blugi, dacă tot nu pricepi sensul acestui termen.
* Încerc și o promisiune, îmi dau silința să nu-mi părăsesc țara nici la 60 de ani. Bine, mai întâi mi-aș dori să am oricând oportunități de emigrare și să le dau calm cu piciorul. Nu se știe niciodată cum va ajunge Codrin Ștefănescu rege. Cine ar mai rămâne pe aici?
* Sper să-mi permită spațiul pentru a comenta o știre sută la sută românească, astăzi, de Centenar. M-am enervat de cum am deschis laptopul ieri dimineață. O fetiţă în vârstă de numai patru ani a fost dată afară de la serbarea organizată la grădiniţă pentru că nu avea costum popular. Chestiune complicată, la ceas aniversar, fac flic-flacuri pe lumea cealaltă Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare (chiar dacă cei doi se mai păruiau cât să nu fie menționate aceste episoade în paginile manualelor de istorie) și Mihai Viteazu:
1. Mogâldeața expulzată de individa care, din punctul meu de vedere, ar trebui să facă de două ori armata la marină (aproximativ 3 ani cu executare) a avut deja mai multe serbări decât Andrușcă, fostul ministru de la Economie. Și aproape cât Veorica.
2. Reacția Abramburicăi, vechiul și noul staroste de la Educație, nu mă încălzeșe. E vrăjeală, cel mai probabil dictatoarea de grădiniță îi e colegă de partid.
3. Nu avea costum popular? I-auzi! Înseamnă că, în locul inocentei de patru ani, ar trebui grabnic înscrisă la grădi tanti Veorica. Ea are costum popular, doar v-am mai povestit.
