* Pricep că un anume primar de sector bucureștean, Ciucu i se zice, a renunțat la beculețele de sărbători ca să repare nu-știu-care stradă. A naibii de șosea, a crăpat în ajunul lunii cadourilor. Zice insul că a economisit astfel vreo 500.000 de euro. Abureli! Eh, așa începe, nu trebuie să dea cineva cu parul. Peste ani, vor întreba nepoții și strănepoții ce-i acela Crăciun. Sau își vor pune proprii roboței să ne tragă de limbă.
* Altfel, acel Ciucu este liber - oare își permite acest lux? - să ne povestească o istorie și mai frumoasă: cum s-ar fi putut economisi milioane de euro care au intrat pe ușa din spate în măști neconforme și în substanțe cu nume de biocid. Ah, nu ține de un edil-șef de sector. Carevasăzică, trebuie să întrebăm în altă parte.
* Nene, luminițele de Crăciun pot fi achiziționate corect, prin licitație la vedere, fără mânării (îmi era dor de acest termen neaoș), pe taraba din buricul târgului. Luminițele de sărbătoare sunt indubitabil o armă importantă în lupta contra virusului, e un silogism bazat pe declarațiile medicilor de specialitate - o persoană optimistă va avea mereu un sistem imunitar ridicat. Dacă-i stingi lumina în decembrie, se gândește că nu mai e mult până la Apocalipsă. Ce face românul când știe că vine Sfârșitul Lumii? Se duce la Fisc și la asociație ca să-și plătească datoriile.
* Nenorociții ăia care organizează târguri de Crăciun prin Budapesta, Viena sau Strasbourg (anul ăsta nu se vor ține, deh, e pandemie) or fi reparat la timp bulevardele. Totuși, trebuie să rămânem cu ochii pe Ciucu din Capitală. Pare pus pe fapte dodoloațe - e genul de politician intrat în campanie electorală încă din prima zi de mandat.
* De pildă, Fritz de la Timișoara, neamț de origine, nu renunță la beculețe și la Moși Crăciuni. Ca și alți primari din țară, ca Pucheanu de la Galați sau Dragomir de la Brăila, cu toate că-i despart niște sigle, platforme-program, ideologii, bla-bla. La televizoarele din sectorul 6, dacă l-am reperat corect pe primărașul-vedetă, se va transmite emisiunea Cântarea din grădină. Și nu va lipsi Telejurnalul. Vai, era cât pe ce să uit de Moș Gerilă, băiat simpatic cu sacul de tablă.
